February 07, 2017


Don’t use Wikipedia for learning about “breaking news”

I decided to start with the conclusion just in case you won’t have the patience to read the whole article. But I think you should read all the way down: in the world of “alternative news”, knowing who and when to trust is a much needed skill.

I’ll show you how the recent protests in Romania were reflected in the Wikipedia article. I’ll try to keep my examples from the English Wikipedia for the sake of accessibility, but the same applies to the Romanian Wikipedia, and very likely to any other language version of the website. We’ll then try to learn more from the coverage of other breaking news in the past, and I’ll give you a few pointers on how to use these articles (in spite of the title).

So, what happens on Wikipedia when something noteworthy appears in the news? First, an article is created. Then, if the news is really big, such as the protests, it’s added to the front page. Then on comes the usual wiki-work: interested wikipedians (along with hordes of anonymous users, with various different interests, stated or not) start to tweak, enhance and modify the news item and the article, trying to follow on the basic policies of Wikipedia: neutral point of view and verifiability.

That’s the theory. In reality, the “white, male and educated” majority of wikipedians will very likely skew the initial versions of the article pretty badly towards their PoV. For instance, this version from February 2nd, contains no mention of the different positions expressed in the public meeting from January 30th, just before the laws were adopted. Also, daily edits adding the number of protesters consistently selected the largest number (sometimes ignoring the previously added sources which mentioned lower turnouts), and certain editors chose to publish unverified rumors. On the Romanian Wikipedia, one person plainly refused to add any reaction coming from the government.

Surely, this must be because Romania is a small country and things are better with breaking news elsewhere? Let’s look at Malaysia Airlines Flight 370 (you know, the one that went missing back in 2014 and was never found). The article saw over 500 edits in the first 8 hours after the accident went public, many more than the article about Romania. Still, one of the early versions of the article had 2 different departure times mentioned and also contained some unconfirmed speculation about the plane descending to 200 m, while another version later that day mentioned that an Austrian national was aboard this plane – later investigation found that the passport was stolen long before the flight. There were many disputable facts added in the next few days, as the press started to launch different ideas on the faith of the aircraft.

So, are the people stating that Wikipedia is unreliable to be believed? What are the experienced wikipedians doing to prevent these problems? Well, they do a lot actually, but since Wikipedia is free to edit, they can only cure, not prevent. You have to remember that the number of experienced users interested by any given subject is limited and they can easily be overwhelmed by the hundreds of edits in a short period of time – even in, or especially in, the English version. As time goes by and the interest of casual editors diminishes, the persons that remain interested in the subject continue to edit the article and bring it to a decent level. The current version of the article about MH370 is ten times the size of the early versions and has extensive sections about the search and the possible reasons of the crash. Perhaps there are still a few things that are not true, but these can be easily spotted by comparing the sources quoted to the article text and also, they do not significantly affect the ability of the reader to understand the events. I suspect that the same will happen to the article about the protests in Bucharest in about a month or so (assuming thing will de-escalate from now on).

Wikipedia overall is pretty reliable. Compared to the old encyclopedias that took decades to write, its articles converge much quicker to a usable form. But we’re not yet to a point where everything is correct from the very beginning. What you, as reader, can do is don’t take Wikipedia for granted, especially in articles about breaking news. You should always check the sources mentioned in the article, then compare them with other sources. If possible, try to find reliable sources that confirm the information you’re interested in, but beware of copy-paste and automated articles. Also, even if you feel strongly about a subject, please don’t vandalize articles. It only makes life harder for everyone using Wikipedia.

The text above is licensed under the Creative Commons Attribution License România v3 

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at February 07, 2017 09:12 PM

August 08, 2016


Scurtă prezentare despre libertatea de panoramă

Luna trecută am fost invitat de prietenii de la ApTI să țin o prezentare scurtă, de 10 minute, despre libertatea de panoramă, în cadul unei dezbateri despre reforma drepturilor de autor organizate pentru a face cunoscute inițiativele Comisiei Europene în domeniu. Participanții erau din medii diverse, de la ORDA, patronatul editorilor, etc.

Prezentarea este disponibilă la Wikimedia Commons în format pdf.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at August 08, 2016 07:36 PM

January 22, 2016


List management bot

Last autumn I participated in the Wikimedia CEE Conference in Estonia, where I held a presentation about the list management bot used for maintaining Wikipedia’s List of Historic Monuments in Romania. The presentation was quite technical, so I didn’t get a lot of audience, but I did get some good feedback both during and after the conference.

You can download the presentation as pdf and odp, or directly from Wikimedia Commons.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at January 22, 2016 11:54 AM

December 18, 2015

Wiki Loves Monuments

Impresii de la vernisajul expozitiei Wiki Loves Monuments 2015

Aseară într-o atmosferă intimă la Cafeneaua F64 din București am vernisat expoziția cu fotografiile câștigătoare în concursul Wiki Loves Monuments România 2015, ocazie cu care am organizat și o ceremonie de premiere. N-au fost mulți participanți, dar printre ei s-au numărat o bună parte dintre câștigătorii de anul acesta, unii veniți chiar de departe din țară, din Brașov, Focșani și chiar Cluj. Vă mulțumim!

Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 09 Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 13

Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 48 Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 19

Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 20 Wiki Loves Monuments 2015 exhibition in Bucharest 52

Pentru cei care din păcate nu au putut ajunge, avem fotografii de la eveniment și vă invităm să vizitați expoziția și pe cont propriu, ea va rămâne deschisă la Cafeneaua F64 până pe 9 ianuarie 2016.

by nicubunu at December 18, 2015 07:03 AM

December 16, 2015

Wiki Loves Monuments

Vernisaj expoziție și ceremonie de premiere pentru ediția 2015

Avem bucuria să vă invităm joi 17 decembrie 2015 la Cafeneaua F64 din Bucuresti (Bulevardul Unirii, numărul 45) unde, începând de la orele 19, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie cu imaginile câștigătoare ale editiei 2015 în concursul de fotografie Wiki Loves Monuments din România, ocazie cu care dorim să ne întâlnim cu câștigători, participanți și chiar și simpli utilizatori sau, sperăm noi, viitori participanți. Avem și surprize!

Vernisaj expoziție și ceremonie de premiere pentru ediția 2015

Expoziția va fi deschisă în perioada 17 decembrie 2015 – 9 ianuarie 2016, așadar dacă nu puteți ajunge la vernisaj, aveți ocazia să vedeți fotografiile și în săptămânile următoare.

by nicubunu at December 16, 2015 07:00 AM

December 08, 2015

Wiki Loves Monuments

Câștigătorii concursului internațional Wiki Loves Monuments 2015

Ca un punct final al concursului de fotografie Wiki Loves Monuments din acest an, avem acum și desemnarea fotografiilor câștigătoare în competiția internațională, vă invităm să le priviți și să vă bucurați privirea.

Leuchtturm in Westerheversand
Leuchtturm in Westerheversand de Marco Leiter, publicată sub licență CC-BY-SA

Cu această ocazie am avut bucuria să aflăm ca o fotografie din România, care s-a clasat pe locul al doilea în concursul național, a fost apreciată în concursul internațional, obținând un onorant loc 13.
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, vedere sud-vestică, 2014
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, vedere sud-vestică de Pan Ioan, publicată sub licență CC-BY-SA

…și chiar dacă am spus “punct final”, acțiunile legate de Wiki Loves Monuments 2015 în Romania continuă: în următoarele zile vom avea un anunț oficial despre vernisajul expoziției și ceremonia de premiere (neoficial, vă pot spune să vă rezervați un loc în agendă pentru săptămâna viitoare).

by nicubunu at December 08, 2015 08:55 AM

November 02, 2015

Wiki Loves Monuments

Câștigatorii Wiki Loves Monuments 2015 în România

Etapa națională a concursului de fotografie liberă cu monumente istorice Wiki Loves Monuments 2015 s-a încheiat, totalizând în jur de 6000 fotografii de la 127 contribuitori. A sosit momentul să vă mulțumim tuturor pentru participare și să anunțăm câștigătorii, urându-le acestora mult succes în continuare în etapa internațională.
Locul I: Silvia Nichita pentru Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Archita MS-II-a-A-15596
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Archita MS-II-a-A-15596

Locul II: Pan Ioan pentru Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, vedere sud-vestică, 2014
Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, vedere sud-vestică, 2014

Locul III: Andrei Stroe pentru RO BZ Gura Siriului World War I heroes cemetery 02
RO BZ Gura Siriului World War I heroes cemetery 02


Georgeta Cucu pentru Ozd

Neighbor’s goat pentru Prejmer – Ansamblul bisericii evanghelice fortificate – vedere dinspre nordest. Bruiu – Ansamblul bisericii evanghelice fortificate și Turnul alb din Brașov; pe fundal se vede Tâmpa
Prejmer - Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - vedere dinspre nordest
Bruiu - Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Turnul alb din Brașov; pe fundal se vede Tâmpa

Deak Mihai pentru Ansamblul Bisericii Fortificate „Sf. Mihail”, Cisnadioara
Ansamblul Bisericii Fortificate „Sf. Mihail”, Cisnadioara

Radu Eduard pentru Conacul Procopie Casota 4
Conacul Procopie Casota 4

Țetcu Mircea Rareș pentru RO GJ Biserica Sfantul Ioan din Cojani (35)
RO GJ Biserica Sfantul Ioan din Cojani (35)

Concursul de articole

De asemenea, avem bucuria să anunțam câștigătorii din Concurs de articole noi pentru Wiki Loves Monuments 2015 în România, unde au fost înscrise 342 de articole de la 6 contribuitori. Câștigătorii sunt:
Locul 1: Strainu cu 193 articole;
Locul 2: Țetcu Mircea Rareș cu 82 articole;
Locul 3: Haptokar cu 59 articole.

Premiile vor fi înmânate cu ocazia festivității de premiere și vernisajului expozitiei, care vor avea loc în București la o dată pe care o vom anunța cât de curând. Câștigatorii care nu vor putea ajunge la festivitate vor primi premiile prin transfer bancar.

by nicubunu at November 02, 2015 06:16 PM

October 20, 2015

Wiki Loves Monuments

Actualizare despre jurizarea concursului de fotografie Wiki Loves Monuments

Din păcate nu toate lucrurile merg așa cum ne-am dori și orice proiect complex întâmpină dificultăți în materializarea sa. Cu o asemenea dificultate n-am lovit și noi în cadrul concursului de fotografie Wiki Loves Monuments România 2015, ceea ce a modificat componența juriului și a întirziat procesul de selectare și anunțare a câștigătorilor cu cel puțin o săptămână fața de programul anticipat.
Pe scurt, unul dintre membrii inițiali ai juriului, Lucian Baraitaru, a devenit indisponibil în ultimul moment. Nu ne-am dorit, dar singura soluție pentru a merge mai departe a fost schimbarea componenței juriului.
Cu această ocazie îi mulțumim lui Alexandru Crișan, arhitect, lector la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, precum și un apreciat fotograf, că ni s-a alăturat și ne ajută să ducem proiectul la bun sfârșit.
A fost o greșeală de resurse umane pe care ne-o asumăm și promitem ca pe viitor să fim mai atenți, pentru a încerca să prevenim astfel de situații neplăcute.
Vom reveni în curând cu informații despre anuntarea rezultatelor.

by nicubunu at October 20, 2015 12:12 PM

October 06, 2015

Wiki Loves Monuments

Uneori e prea târziu

Aflăm din presă cum că încă un monument istoric a dispărut, de data asta ruinele unei cetăți dacice au fost nivelate cu buldozerul.
În județul Sălaj, satul Stârciu din comuna Horoatu Crasnei, Asociaţia Crescătorilor de Bovine a gasit de cuvință să dărâme ruinele cetății dacice pentru a construi un drum forestier, bineînteles fără a avea aprobările necesare de la primărie. Primăria se consideră nevinovată: nu a știut de lucrări, și chiar dacă ar fi știut, nu știau că au un monument istoric în comună, deși acesta este marcat în PUG și bineînțeles și în lista monumentelor istorice din județ, ce-i drept, făra o localizare foarte precisă. Poliția, la rândul său, ar putea găsi demolatorii nevinovați, pe motiv ca primăria nu marcase corespunzator ruinele ca monument istoric.
Sună tragic, sună absurd, sună românesc. Și privind cum acest fost monument istoric nu a reușit să fie documentat cu fotografii, nu ne putem opri întrebarea: câte altele vor avea aceeasi soartă? Știați ca doar puțin peste 26% dintre monumentele istorice din România au măcar o fotografie pe Wikimedia Commons? Pentru multe este deja prea târziu.

by nicubunu at October 06, 2015 01:57 PM

October 01, 2015

Wiki Loves Monuments

La final de Wiki Loves Monuments 2015

La miezul nopții trecute s-a tras linie și s-a încheiat perioada de trimitere a fotografiilor în concursul Wiki Loves Monuments, iată câteva statistici rapide: anul acesta au participat 129 de concurenți cu un total de aproximativ 6000 de fotografii, încărcate atât la Commons cât și la Wikipedia, ceea ce situează România, ca și numâr de fotografii, pe un onorant loc 9 în cadrul celor 33 țări înscrise în concurs.
O mențiune specială pentru Țetcu Mircea Rareș, care de unul singur a încărcat peste 1300 de fotografii, multe dintre ele de la monumente istorice puțin cunoscute, nedocumentate înainte cu fotografii pe Wikipedia.
În continuare urmează ca juriul să se pună pe treabă și sa aleagă 10 fotografii câștigătoare. Dorim să anunțăm premiile spre sfârșitul lunii octombrie, cu ocazia unei expoziții ce va avea loc în București. Până atunci nu uitați că avem și un concurs de scriere de articole.
Vă mulțumim pentru participare și vă așteptăm să participați în continuare la Wikipedia, atât în concursuri dar și în afara lor!

by nicubunu at October 01, 2015 05:50 AM

September 29, 2015

Wiki Loves Monuments

Ultimele zile de Wiki Loves Monuments 2015

Nu uitați, doar azi și mâine mai puteți încărca fotografii cu monumentele istorice din România pentru a participa în concursul Wiki Loves Monuments 2015, puteți câștiga premiile din concursul național, vă puteți vedea imaginile într-o expoziție de fotografie, aveți șansa de a concura pentru marele premiu din concursul internațional, puteți practic pune România pe hartă. Asadar, faceți-vă ordine în fotografii șî încarcați-le cât incă mai e timp, vă așteptăm cu drag!

RO BZ Necropolă Proșca 08

Necropolă dacica, situl arheologic de la Proșca

by nicubunu at September 29, 2015 06:44 AM

September 24, 2015

Wiki Loves Monuments

Concurs de articole noi pentru Wiki Loves Monuments 2015

Dacă cumva credeați că s-au încheiat surprizele pe care vi le-am pregătit pentru Wiki Loves Monuments, ei bine am bucuria să vă spun că v-ați înșelat, mai avem încă una pentru voi. De data aceasta este o surpriză putin diferită, deși tot un concurs: în primul rând va avea loc după încheierea perioadei de trimitere a fotografiilor iar obiectul concursului nu sunt fotografii, ci articole pe Wikipedia în limba româna care folosesc aceste fotografii.

Edit-a-thon WLMRO 2015 01

Vom acorda trei premii celor trei utilizatori care în perioada 1-15 octombrie 2015 creeaza cele mai multe alrticole noi care să conțină și cel putin o imagine cu monumente istorice din România încărcată în cadrul concursului Wiki Loves Monuments 2015. În acest fel ne dorim să îmbogățim Wikipedia nu numai cu fotografii ale monumentelor ci și cu articole despre acestea, să punem fotografiile la treabă.
Puteți citi regulamentul și mai multe detalii pe pagina de Wikipedia a concursului. Vă așteptăm!

by nicubunu at September 24, 2015 08:24 AM

September 23, 2015

Wiki Loves Monuments

Repere brâncovenești în capitală. Ce mai e de văzut (și fotografiat).

Voievodul Constantin Brâncoveanu este cunoscut pentru înflorirea culturală a Țării Românești în timpul domniei sale (1688-1714), în special în domeniul arhitecturii religioase și civile. Dar poate nu cunoașteți în ce măsură și-a lăsat amprenta asupra Bucureștilor, și câte obiective brâncovenești puteți fotografia.

Către sfârșitul secolului al XVII-lea, orașul se impusese drept capitală a Țării Românești. Imperiul Otoman, sub suveranitatea căruia se afla statul muntean, prefera ca voievodul să țină curtea la București, pentru că vechea capitală Târgoviște permitea la nevoie voievodului să se retragă cu ușurință peste munți, în Transilvania imperială.

Clopotnita Dealul Patriarhiei

Foto: Pixi

După moartea predecesorului Șerban Cantacuzino, Brâncoveanu a fost ales domn (în absență) de boieri și slujbași, pe dealul Mitropoliei, actuala Patriarhie. Clopotnița Mitropoliei a fost construită, de altfel, de Brâncoveanu.

Coborând în jos spre Piața Unirii, trecând pe lângă recenta statuie a lui Șerban Cantacuzino, ajungem la baza dealului Patriarhiei. Acolo erau în secolul XVII casele boierești. În 1655 a avut loc Răscoala seimenilor și dorobanților, care l-au ucis în fața casei pe boierul Matei (Papa) Brâncoveanu, tatăl lui Constantin. Viitorul domn, care pe atunci avea un an, a scăpat de furia mercenarilor, fiind înlocuit de slugi cu un alt copil. La locul exact al morții lui Papa Brâncoveanu, a fost ridicată inițial o cruce de lemn, care a fost înlocuită la începutul secolului XVIII cu una de piatră, de către primul din fiii martiri ai voievodului. Mai sunt și alte cruci la baza și pe aleea care urcă dealul Patriarhiei, care nu au fotografii (a se vedea linkul acesta).

Drumul din centrul Bucureștiului până la Mogoșoaia, unde Brâncoveanu avea o moșie importantă, nu este lung, dar era greu de parcurs în secolul XVII. Pentru a ameliora situația, Brâncoveanu a construit un drum acoperit cu bârne de stejar, numit pe atunci Podul Mogoșoaiei, actualmente Calea Victoriei. Că vorbim de Mogoșoaia, mult fotografiatul complex aulic cuprinde și Biserica din Mogoșoaia, care are un tablou votiv al familiei Brâncoveanu, ce așteaptă încă să fie fotografiat. Pictura a fost restaurată în 2011.

RO B St George church

Foto: Andrei Stroe

Înapoi în București, la kilometrul zero se află Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Dacă Mănăstirea Hurezi din Oltenia a fost capodopera stilului brâncovenesc la nivelul întregii țări, același lucru se poate spune despre această biserică în ce privește Bucureștii. Înconjurată inițial de clădiri menite să-i asigure veniturile, care între timp au dispărut, aspectul bisericii s-a schimbat semnificativ în cursul timpului. Aici au fost aduse în 1720 și îngropate în taină osemintele lui Brâncoveanu, de către văduva lui, pentru că Mănăstirea Hurezi, care ar fi trebuit să fie necropola voievodului și a familiei sale, era la acel moment, ca toată Oltenia, sub suveranitatea Austriei. Cum o inscripție funerară nu a fost gravată, căci Brâncoveanu era în continuare un domn „hain”,  în cursul timpului s-a uitat acest lucru, astfel că la începutul secolului XX istoricii au redescoperit mormântul când au dat de inscripția candelei de deasupra lui. În 2014, la 300 de ani de la moartea lui Brâncoveanu, osemintele sale au fost plasate într-o raclă, care se găsește în biserică.

Biserica "Înălţarea Domnului" - Domniţa Bălaşa - Exterior

Foto: Mihai Petre

Bălașa (căsătorită Lambrino), una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu, a construit prin anii ’40 ai secolului XVIII o biserică. Cert este că cele trei așezămintele care s-au perindat pe perimetrul respectiv nu au avut noroc, trebuind să fie toate demolate din diferite motive, astfel că actuala clădire impozantă care poartă numele Biserica Domnița Bălașa este în stil neobizantin și datează din epoca lui Carol I.

Ironia face că probabil cele mai importante capodopere ale stilului brâncovenesc au fost construite după moartea lui Brâncoveanu. Este vorba de Mănăstirea Văcărești, ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat, care a fost din păcate demolată în anii regimului comunist; frescele salvate pot fi văzute însă la Mogoșoaia. Și despre Mănăstirea Stavropoleos, aflată în centrul Bucureștiului, o emblemă a orașului.

Dacă vă pasionează fotografia și patrimoniul și căutați o provocare, o sugestie posibilă este pictura monumentelor religioase. În timp ce exterioarele încep să umple listele noastre de monumente, tablourile votive și frescele interioare, care pun mai multe probleme tehnice și artistice, sunt un teren neexplorat.

by mihaipitea at September 23, 2015 08:34 PM

July 01, 2015


Is Wikimedia an American monopoly?

In the last few days there was quite of a storm in the free-content world raised by an amendment introduced by the French MEP Jean-Marie Cavada in the InfoSoc evaluation report made by Julia Reda. The amendment (one of more than 500 proposed in the commission that discussed the report) basically forbids Freedom of Panorama (FoP) in Europe, by allowing only non-commercial uses of reproductions of copyrighted works in public places.

The longer story: In 2001, the European Council and Parliament adopted directive 2001/29/EC “on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, short the InfoSoc directive. In late 2014, the Internal Affairs Committee appointed Julia Reda to create a report on the implementation of this directive and to offer advice on how should the European Commission tackle a new copyright directive. So far, the report was presented to the Committee and it received over 500 amendments; the Committee voted on them on June 16th and some (including Mr. Cavada’s amendment on FoP) were adopted. The next step is for the Parliament to vote on the report in early July.  Then, in late 2015 or early 2016, the Commission will begin drafting the new directive which will pass through the European Council and Parliament.

In a long blog post, Mr. Cavada justifies his amendment. The gist of the post is this:

Le combat […] est […] mené avant tout pour permettre aux monopoles américains tels que Facebook ou encore Wikimédia, d’échapper au versement des droits aux créateurs.

Here is my translation in English:

This war is waged in order to allow American monopolies such as Facebook or Wikimedia to skip paying royalties to creators.

I thought a short FAQ from a Wikipedian specifically regarding this blog post would be useful. The questions are the ones I see asked around me, on Facebook or blogs and the answers are exclusively my own opinion. This post assumes you know a bit about copyright and Freedom of Panorama. You can find more generic information written by Wikimedians on this page.

General questions

Q1: What is the difference between Wikimedia and Wikipedia?
A1: See here.

Q2: Is Wikimedia a monopoly? How about Wikipedia?
A2: Wikimedia is most definitely not a monopoly. Beyond Wikipedia, the movement expanded in many different areas, such as Public Domain original works (Wikisource), tourism guides (Wikivoyage), community journalism (Wikinews) etc. In mst of these fields the Wikimedia websites are not even close to being leaders, let alone a monopoly.

Wikipedia on the other hand is a different story. Thanks in no small part to Google’s rating algorithms, Wikipedia has become the dominant player in the area of general information on a subject. While this is still far from a monopoly (other websites do exist and they do get traffic), one can understand how this dominant position might bother some players.

Q3: Is Wikimedia an American monopoly?
A3: The simple answer is that, with the 250+ language versions, with volunteers from almost every country and with chapters (local NGOs) in almost 100 countries, Wikimedia cannot be considered “American” and Mr. Cavada is simply playing with terms in order to align Wikimedia with Facebook and other established content publishers.

However, this answer is far for complete. There are many frictions withing the Wikimedia community (this NY Times article is relevant) and many of those are about the fact that the Wikimedia Foundation (WMF), that hosts Wikipedia and the other sites is based in the US (see this thread, for instance). My personal opinion is that this kind of argument will remain present no matter where the Foundation is hosted.

Also, the influence of chapters is not as high as some believe. In 2011, their ability to fundraise using the Wikimedia trademarks was severely limited (see the WMF’s executive directors recommendations at the time and the other pages linked from there), concentrating all the movement’s funds in the hands of a single entity and making the global chapters dependent on the decisions of a funding committee. Leaving aside the personal pride of the chapters and the fact that this limited the ways one could donate (no more phone donations, higher costs for wire transfers etc.), this is obviously bad news for the volunteers in countries that are under sanctions from the US (because money transfer to and from these countries are forbidden) for the WMF. Again, my opinion is that this is not a US-specific problem, but an internal issue of the WMF.

Q4: Is Wikimedia financed by monetizing content? Is it making a profit?
A4: Definitely not. Wikimedia is maintained by an NGO, curated by volunteers and financed from donations.

Q5: Mr. Cavada says Wikimedia requests high-quality images that can be used for commercial purposes, thus preventing the right-owners from collecting royalties. Is that right?
A5: I am not sure what he refers to, but it sounds like he talks about the GLAM partnerships (Galleries, Libraries, Archives and Museums). While there are many types of partnerships (wikipedian in residence, content donation, exhibit tagging etc.), they are all based on the free will of the partners and, more often that not, refer to works already in the Public Domain. The Cultural Entities that donate high-quality content to Wikipedia do so because they understand that spreading and reusing their content makes them known to the public and can attract future (paying) visitors. We also have to keep in mind that usually GLAMs do not own the copyright on the works they host; at most, they are entitled to the database creator’s rights.

For the “normal” users that make their own pictures and upload them to Wikipedia, there is no such request enforced. They can contribute as they see fit, as long as they respect other people’s copyrights.

Q6: Does Wikipedia hurt European copyright holders?
A6:  This is not about Wikipedia vs. the copyright holders, but about free content and balances. As I said in A4, the Wikimedia sites are maintained by a non-commercial entity, so they could in theory use Mr. Cavada’s proposal to keep using images of buildings under copyright.

However, at the very core of Wikipedia is the respect of the user’s freedoms (now you know what “free” stands for in “The free encyclopedia”), so we want to make sure reusers of Wikipedia content can do anything with our content, as long as attribution is offered. This means that some people that were simply monetizing the original works in question instead of building on them to offer added value to consumers will have something to lose.

On the other hand, the fact the Wikipedia content is free also means that European entities that are prepared to embrace the change can win from it. For instance, architects could use free images to build a portfolio instead of employing a professional photographer. Cultural entities can complement and improve their exhibits by using free content (see the examples in A5), bringing in more visitors and thus more revenue.

Finally, for the end-users the main benefit is not quantifiable in money, but it undoubtedly exists: the access to higher-quality, legal content.

In conclusion, we can say that while the usual way of earning money from copyright work is somehow affected by FoP, the overall benefits far outweigh this loss (the references cited here should convince you of that). Even copyright holders can adapt and compensate the losses by using free content to their advantage.

Q7: Can’t the Europeans create their own Wikipedia to compete with the “Americans”?
A7:  It’s not that simple. Starting from 0 would imply way too much financial and human effort. One could, of course, start by using Wikipedia’s content (since it is freely licensed). However, Wikipedia’s license (CC-BY-SA 3.0) is what’s called “strong copyleft“, meaning that any good changes in the new project could be integrated back into Wikipedia. In order for the new project to succeed, it would need to convince a critical mass of users to move from Wikipedia to the new project. Historically, this has proven tedious. Here are a few examples from Romania:

  • The project documenting wooden churches in Romania begun at the Romanian Wikipedia with 4 or 5 very active members, one of which was an architect with a PhD in the area. Because of infighting the project now has a single active member; he’s always saying that he hates the way Wikipedia works (including the license), but there is no other project that would offer his images the same exposure to the public as Wikipedia.
  • Another example is Enciclopedia României. It was started by wikimedians leaving the project in 2007 and was published under a non-commercial license, just like Mr. Cavada’s proposal would impose. The project now has only 5000 articles (compared to hundreds of thousands in the Romanian Wikipedia), mainly because the founders could not increase the contributor base – they simply did not have anything over Wikipedia.

The European Commission did in fact start a project meant to bring the European heritage in the spotlight: Europeana. While it was not designed to directly compete with Wikipedia, but with commercial initiatives like the Google Art Gallery, it is an interesting case study.

The project was aimed at reusers, not end-users and imposed a drastic license (CC-0, which is basically “no copyright”) for metadata and descriptions, but kept the original license for the images and texts published. This allowed content exchanges with Wikipedia: In 2012, Europeana integrated more than 12.000 free images of monuments in Romania from the Wiki Loves Monuments contest with help from the CIMEC. Since then, other countries have used Wikipedia content to enhance Europeana. The CC-0 Europeana descriptions were in turn used to generate articles in Wikipedia, just like it would happen to an European encyclopedia.

Q8: So what do you make of Jean Paul Cavada’s post overall?
A8: That’s a very difficult question. While it raises legitimate questions regarding the responsibility of publishers such as Facebook or Wikipedia, that have appeared time and again since the dawn of the Internet, the approach taken seems flawed. Not only Wikipedia is nothing like Facebook, forbidding all commercial use of copyrighted content in public places even in countries that currently allow it would most likely hit more the local, European, reusers than global Internet companies, which have the knowledge and the money to avoid these regulations.

It’s far more likely that his amendment will hit the souvenir shop next to you than Facebook or Wikimedia.

Q9: Aren’t you biased? Why should I trust you?
A9: You shouldn’t believe anyone blindly, but rather think for yourself. Check out (with a critical eye) the sources available on the Internet and try to answer the following questions for yourself:

  1. How much are the original creators (sculptors, architects etc.) earning in countries without FoP?
  2. Are the original creators the ones earning or losing that money or do they go to big businesses? Think of the image of the Eiffel Tower at night.
  3. How many court decisions have there been against big re-users in countries without FoP?
  4. How much are the re-users losing by not being able to use those monuments?
  5. How much are the final users losing both in terms of money (monopoly implies a premium) and non-financial value by not having access to the creative works that could appear if FoP existed?
  6. Considering all the answers above, is the FoP bringing value to society or not?

Questions about the situation in Romania

Q10: What’s the FoP status in Romania?
A10: Reproductions of copyrighted works in the public space can be used for non-commercial purposes. See this page for more details.

Q11: What’s the Romanian MEPs’ position on this?
A11: I have contacted all 32 MEPs and so far I have received 3 responses:

  • a Socialist representative assigned an assistant to look into the matter; he assured me that the objections regarding the ambiguity in “non-commercial usages” will be taken into account
  • an ALDE MEP assured me that she will look into the matter and will discuss it with her colleagues from the same European political family
  • finally, I have received another email from an assistant confirming the receipt of the email
  • Update: Another independent MEP has told me that “he values the freedom of speech, but also copyright and the right of each country to decide on the best way to protect this according to the local cultural landscape” and he will vote “according to all available data and the requests received from Romanian citizens”. So I guess he recieved more emails regarding the subject, which is a good thing.

What other questions do you have regarding Jean-Marie Cavada’s blogpost or the larger issue of FoP in the European legislation? Ask in a comment and I’ll do my best to provide an answer based on sources available on the Internet.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at July 01, 2015 02:59 PM

December 02, 2014


Provocări și rezultate într-un proiect de voluntariat la scară mare în România

La seminarul Geo-spațial 2014 de la Timișoara am avut două prezentări. Prima dintre ele a abordat problema organizării unor evenimente cu foarte mulți voluntari și problemele întâmpinate de noi la organizarea Wiki Loves Monuments.

A doua a ținut loc de introducere pentru expoziția WLM, care a fost prezentată timp de două săptămâni în holul mare al Universității de Vest.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at December 02, 2014 02:32 PM

April 10, 2014


Colectarea și verificarea coordonatelor pentru un proiect liber

Weekendul trecut am fost la Cluj, la seminarul “Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale” organizat de geo-spațial și am ținut o prezentare despre cum am strâns și verificat coordonate pentru Lista monumentelor istorice de pe Wikipedia. Prezentarea este disponibilă la sfârșitul articolului.

Pe lângă reîntâlnirea cu colegii de la geo-spațial, care au avut un rol important în promovarea Open Government Partnership la nivelul Guvernului României (și implicit la existența portalului, am avut și ocazia să fac o aproximare a nivelului de cunoaștere a activităților Wikipediei în limba română și a OpenStreetMap România.

Deși mulți dintre studenți auziseră de cele două proiecte libere, destul de puțini erau conștienți că ele pot fi editate și mai mult, că există un interes pentru date geografice. Din păcate puțini erau familiarizați cu data-miningul sau cu licențele libere, așa încât prezentarea mea a fost percepută ca fiind prea tehnică. Am primit totuși câteva întrebări după prezentare în legătură cu interacțiunea între datele publice de pe și articolele Wikipedia.

În ceea ce privește celelalte prezentări, mi-a atras atenția prezentarea “Rețeaua națională de localități: actualizarea listei de localități viabile din România“, în care Sorin Rusu de la TeamNet a făcut o analiză a localităților-fantomă din România. În prezent sunt în discuții cu el pentru a avea acces la setul de date, informațiile putând fi foarte utile pentru Proiectul Localităților din România.

Am mai aflat de asemenea că serverul eGISpat al INP ar conține zonele de protecție corecte și complete ale monumentelor istorice din 8 județe, iar proiectul de ridicare a coordonatelor continuă. Se impune probabil o nouă ofensivă la nivelul Ministerului Culturii pentru a obține publicarea datelor respective pe portalul

Am avut de asemenea ocazia să discut cu un coleg de la en.wp (care a dorit să rămână anonim) și care se plângea de tonul abordat la Cafeneaua ro.wp, considerat de el ca un pumn în gură pentru cei din afară. Mă bucur să văd că nu-s singurul care a constatat asta. El a mai ridicat și alte probleme, fără să mă convingă că situația de la en.wp ar fi mult mai bună.

În concluzie, deși prezentarea a fost considerată prea tehnică, discuțiile ulterioare au deschis câteva piste interesante de explorat pentru a obține mai multe date pentru Wikipedia.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at April 10, 2014 02:55 PM

December 10, 2012


Crowdsourcing în Europeana

Săptămâna trecută am fost invitat, ca organizator al Wiki Loves Monuments, la colocviul de închidere al proiectului CARARE, la Institutul Național al Patrimoniului. Pozele de la WLM vor fi încărcate pe Europeana prin acest proiect în urma scrisorii deschise trimise anul trecut către minister.

La acest colocviu am ținut o prezentare despre acțiunile de implicare a maselor (aka crowdsourcing) în realizarea de materiale pentru Europeana, pe care o puteți citi mai jos sau o puteți descărca în format pdf, odp sau pptx.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at December 10, 2012 01:42 PM

September 04, 2012


Wiki Loves Monuments 2012

I haven’t had much time to write on the blog in the past year, but I though I should mark the new edition of Wiki Loves Monuments we’re organizing. Below is a movie on how you can contribute this year – we have a much easier method for you!

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at September 04, 2012 09:56 AM

October 28, 2011


Some people just won’t accept free content

That WLM has enemies, we knew. Right here in Romania, we had some guy with a problem against RLUG which decided to write daily articles calling us idiots.

But a French photographers’ association decided to up the stakes a little, putting out a press release that says, among other things:

“Presented as a philanthropic operation, this initiative looks more like a commercial action. Indeed, the participation is conditioned by the acceptance of a CC license allowing the commercial reuse of the pictures.

Private or public entities can therefore use this pictures legally as postcards, posters, books or as illustrations in the press.

The professional photographers living from the copyrights are worried by this initiative […]”

As somebody put it on the WLM list, this means either: “some of our members didn’t bother to read the rules of the contest and discovered too late that people could reuse their work” or “There are some really good photographers out there who share their work for free so how on earth are we going to charge a lot of money for a bunch of good photos?”

What I want to point out is that in Romania, the jury is composed of members of an equivalent organization, the AAFR. We also had pictured sent by serious photographers who understood that the CCBYSA license was not a threat to their rights. It took some tedious explaining at times, but we made it.

I think it is important for all parties to understand that content contributed gratis by volunteers will never fully replace professional photographers. Fashion magazines cannot just call some volunteers to make the photos for their next cover simply because of the time constraints involved.

On the other hand, some news websites do use free content, often without attribution. This is usually resolved easily by email, as demonstrated by the recent appearances of OpenStreetMap content in Evenimentul Zilei and Hotnews, 2 very popular websites.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at October 28, 2011 03:46 PM

August 18, 2011


Wiki Loves Monuments România

In the last months I, together with Nicu, have prepared an interesting project aimed to support the development of the Romanian Wikipedia. Now I can finally reveal the result: Wiki Loves Monuments România.

We are part of a European contest that takes place in September in 17 European countries. People are invited to take pictures of heritage sites in Romania and then upload them to Wikimedia Commons or Flickr under the CC-BY-SA-RO license. The 10 winners from Romania will get some prizes, then will go on to fight for the European jackpot (which is still to be unveiled).

So, whether you’re a Wikipedia contributor, a photographer or a monument aficionado, take the picture (or make a movie!) about a monument and upload it!

Update: I also made a presentation about this at the August RLUG meeting. Here are the slides: odp | pdf.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

by Strainu at August 18, 2011 01:33 PM

June 29, 2011


Patru resurse vaste de imagini gratuite

Internetul a fost întotdeauna un coșmar pentru drepturile de autor. De multe ori, oameni se bazează pe argumentul că „dacă a publicat-o pe Internet, trebuia să se gândească înainte”.  Mai departe »

by at June 29, 2011 02:05 PM

June 05, 2011


Wikipedia ar putea deveni patrimoniu mondial al umanității

La prima vedere, această idee pare lipsită de sens. Și totuși, fondatorul Wikipediei, Jimmy Wales crede că acest lucru e posibil. Luna aceasta, comitetul UNESCO întrunit la Paris va decide noile situri ce vor fi incluse în patrimoniul umanității, de data aceasta fără nicio prezență românească.  Mai departe »

by at June 05, 2011 08:12 AM

March 10, 2011


Propaganda comunistă prinde fenomenul web 2.0

Deși le taie accesul propriilor cetățeni la Internet, ultimele state totalitare folosesc din plin generația web 2.0 pentru a-și răspândi mesajele. Coreea de Nord și-a făcut resimțită prezența pe Twitter, iar micuța republică separatistă Transnistria întreține câteva bloguri menite să contracareze „propaganda moldovenească”.  Mai departe »

by at March 10, 2011 07:53 AM

January 14, 2011


Wikipedia împlinește zece ani. Întâlniri în toată țara

Wikipedia împlinește zece ani săptămâna aceasta și sunt planificate celebrări în mai multe mari orașe din România: Arad, București, Iași, Piatra Neamț, Pitești și Sibiu.  Mai departe »

by at January 14, 2011 08:03 AM

January 02, 2011


Ce așteptăm de la 2011 în punctro

Un an nou înseamnă în total 365 de zile: 80 de zile de muncă, 15 de concediu, 120 de zile de somn, 100 de zile incitante și alte 50 supărător de plictisitoare.  Mai departe »

by at January 02, 2011 08:45 AM

December 12, 2010


Cum face lumea față fenomenului Wikileaks?

Uitați de stenogramele publicate de Hotnews, zilele acestea circulă ceva bun-bun de tot pe Internet. 250 de mii de telegrame sensibile publicate la sfârșitul lui noiembrie pe WikiLeaks au scos la iveală ani de manevre diplomatice jenante pentru Statele Unite și aliații săi.  Mai departe »

by at December 12, 2010 08:01 AM

September 01, 2010


Wikipedia în română, locul zece la calitate

Dacă în urmă cu câțiva ani, ediția românească a celebrei enciclopedii online era privită cu reticiență, astăzi tot mai mulți români preferă să caute informații prețioase direct în limba lor, decât să apeleze la Wikipedia anglofonă.  Mai departe »

by at September 01, 2010 07:17 AM

August 01, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Operațiunea diacriticele

Întrucât a fost anunțat sondajul inițiat de Gutza este timpul să aflăm și rezultatele sale. Astfel, din cei peste 6500 de participanți, circa 11% din respondenți au încă probleme în vizualizarea corectă a literelor „ș” și „ț” (în speță, navigatorul afișează în locul acestora pătrățele; s-a dovedit ulterior că 20% din cei care au semnalat probleme la afișare rulau, de fapt, fie sub Windows Vista, fie sub Windows 7, sisteme capabile să redea în condiții absolut normale literele în cauză), în timp ce 40% dintre ei nu au întâmpinat nicio problemă. Pentru restul, afișarea creează anumite neplăceri, dar nu este imposibilă din punct de vedere tehnic.

Totuși, în urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că Wikipedia este pregătită pentru tranziție, mai ales că există posibilitatea ca pentru cei 11% (în realitate 9%) dintre vizitatori să fie activat un script ce va transforma caracterele  „ș” și „ț” în „s” și „t” cu sedilă dedesubt. Strainu (pe alocuri și Gutza) s-a ocupat de toate aspectele pentru ca procesul de tranziție să se desfășoare în cele mai bune condiții. Robotul său (Strainubot) a început prin a redenumi toate paginile care conțineau în titlu „ş” sau „ţ”, o treabă deloc ușoară și anevoioasă. Totul părea promițător, așa că după finalizarea primei sarcini, roboțelul și-a îndreptat atenția către categorii: „nimic mai simplu”, ați spune. Din păcate lucrurile nu stau chiar așa de bine. Categoriile nu beneficiază de funcția de redenumire (de unde a rezultat și problema istoricului ce nu poate fi transferat) așa că singura soluție a fost crearea altor categorii, de astă dată conținând diacriticele corecte.

Mai departe, după teste și erori înlăturate, s-a trecut la etapa cea mai lungă și grea: înlocuirea propriu-zisă a literelor greșite în absolut toate paginile sitului, inclusiv în structura formatelor, etapă încă în desfășurare.

Vom publica periodic detalii și statistici despre această tranziție atât de necesară prin prisma scrierii corecte a limbii române.

by Sebi at August 01, 2010 08:53 PM

May 21, 2010

Giku Promitt

Admin de 1 an

Sunt Gicu, am 17 ani. Sunt născut în satul Scoreni, raionul Străşeni, dar acum, în legătură cu studiile, locuiesc în Chişinău. Studiez…

Aşa începe descrierea mea pe pagina mea de utilizator de pe Wikipedia.

În Wikipedia românească m-am înscris ceva mai mult de doi ani în urmă. Am contribuit în cele mai diverse domenii şi la diverse articole, totuşi punând accent pe articolele despre animale, pe care le traduc din rusă. Întrucât mă manifestam deseori ca un anti-vandal (patrulam timp îndelungat lista schimbărilor recente), lumea mă vedea, la mai puţin de un an de la înscriere, bun în funcţia de admin. Astfel, prin mai 2008 au venit primele propuneri de candidatură la funcţia de administrator.

Pentru că aveam vacanţa de vară înainte, mă gândeam că n-o să am timp să mă manifest aşa cum mi-aş fi dorit, aşa că am amânat până în toamnă. Iar toamna, ca să vezi, nici nu se mai gândea nimeni să mă propună!

Într-o seară de octombrie, când tânjeam foarte mult după uneltele administratoriale (ştergerea / recuperarea paginilor, blocarea / deblocarea utilizatorilor, protejarea / deprotejarea paginilor ş.a.m.d.), m-am adresat unui prieten de pe wiki, al cărui ID de messenger îmi era cunoscut, să mă propună la candidaţi. Ruşinos, nu?..

Au început discuţiile; toţi erau, după cum era de aşteptat, de acord, şi pe 31 octombrie 2008, orele 00:53, am devenit administrator Wikipedia.

Am reuşit să fac multe lucruri de atunci. Conform cifrelor, până acum:

  • am blocat 93 de utilizatori;
  • am protejat 20 de pagini;
  • am operat 44 de modificări în spaţiul de nume MediaWiki;
  • am şters 4038 de pagini.

Astfel, mă aflu, la moment, pe locul cinci în topul celor mai activi administratori de pe Wikipedia.

În ultimul an, am avut o sumedenie de momente neplăcute, cum a avut, cred, şi fiecare alt administrator. Am fost insultat, mi-a fost vandalizată pagina de utilizator, mi s-a „dedicat” un articol calomniant pe un numaiştiucare blog etc. etc…

Însă, până la urmă, am făcut şi o grămadă de lucruri bune (am şters, de exemplu, articolul Magda Ciumac; aplauzele vă rog la urmă). Am fost alături de alţi admini în orele de vârf, şi am patrulat solitar ultimele schimbări la ore mai puţin clasice. Am început să fac curăţenie prin imagini, lucru care mă pasionează, şi, în general, am început să mă simt cu adevărat wikipedist.

Sunt convins că anul viitor, la următoarea aniversare, voi prezenta cifre ceva mai mari decât dublul celor de mai sus 😉 Eu stau mereu cu mânecile suflecate; al vostru, Giku Promitt.

PS: Folosindu-mă de ocazie, aş vrea să prezint o captură de ecran care mi-e foarte aproape de suflet 🙂 (Andrei Stroe e cel mai activ admin de pe Wikipedia)


Lucru cot la cot

by Giku Promitt at May 21, 2010 04:57 PM

May 04, 2010


Românii nu sunt încă gata să treacă la noile diacritice

Într-o decizie din 2003, Academia Română a stabilit fără echivoc că în limba română literele „ș” și „ț” trebuie scrise amândouă cu virgulă dedesubt, și nicidecum cu sedilă.  Mai departe »

by at May 04, 2010 07:14 PM

April 26, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Sondaj despre diacritice

Utilizatorul Gutza a inițiat un sondaj prin care să se determine procentul celor ce au probleme cu afișarea diacriticelor corecte pe Wikipedia și în general pe siturile de limbă română. Puteți completa sondajul pe orice pagină a Wikipediei în limba română.

by strainu at April 26, 2010 09:13 PM

April 24, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Martie 2010

Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.

by Giku Promitt at April 24, 2010 06:34 AM

April 02, 2010


Wikipedia în engleză, trafic dublu față de cea în română

De două ori mai mulți români citesc Wikipedia engleză decât cea în română, reiese dintr-un studiu de trafic publicat de Fundația Wikimedia. Tendințele sunt însă pozitive, iar varianta românească câștigă teren, atât în România, cât și în Republica Moldova.  Mai departe »

by at April 02, 2010 08:54 PM

March 13, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Februarie 2010

Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.

by Giku Promitt at March 13, 2010 09:56 PM

February 21, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Concursul de scriere: preliminarii


Imaginea-simbol a concursului de scriere

În curând începe cea de-a noua ediţie a concursului de scriere în Wikipedia română.

Desfăşurarea concursului de scriere al Wikipediei în limba română la fiecare început de toamnă şi primăvară a devenit o tradiţie şi un eveniment mult aşteptat. Oricine poate participa pregătind un articol pentru concurs. Câştigă acei utilizatori ale căror articole întrunesc cel mai bine standartele Wikipediei.

Articolele pot fi înscrise în trei secţiuni principale: Ştiinţe, Arte şi Societate. Nominalizările şi punctarea au loc pentru fiecare secţiune în parte. Există şi secţiuni secundare (speciale). Ediţie după ediţie, numărul lor a crescut de la cinci în martie 2006 până la opt în martie 2010, variind de la an la an.

Articolele câştigătoare le hotărăşte nu juriul şi nici soarta, ci tot utilizatorii, care punctează articolele pe care le consideră cele mai bune. Juriul, format din voluntari, nu face nimic decât să urmărească respectarea regulilor.

Câştigătorii acestui concurs sunt premiaţi cu premii reale, iar cantitatea lor depinde de dărnicia utilizatorilor. Dat fiind faptul că premiile catalizează activitatea utilizatorilor la articolele din concurs, este foarte important ca ele să fie. Oricine îşi poate anunţa donaţia aici, oricând până la 10 aprilie, chiar şi azi. Gestul va fi cu siguranţă apreciat.

Acum nu ne rămâne decât să aşteptăm începerea evenimentului. Că va fi interesant, nici nu mai încape vorbă.

by Giku Promitt at February 21, 2010 01:06 PM

February 12, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Planeta Wikimedia

Au trecut aproape două luni de când planeta Wikimedia, şi aşa proaspăt creată, nu a mai fost actualizată. Azi, în sfârşit, aceasta este din nou funcţională, datorită intervenţiei stewarzilor de la Meta.

Logo-ul planetei
Ideea creării unei planete a Wikipediei în limba română a apărut în aprilie 2009, când crearea acesteia a fost propusă de Strainu. În mai el a depus o cerere de creare a noii planete, iar spre sfârşitul verii domeniul ne era deja rezervat. În decembrie apăruse o problemă de actualizare şi de atunci în planet nu apărea niciun articol scris mai târziu de 3 decembrie. Din fericire, aceasta a fost rezolvată până la urmă.

În această planetă apar articolele legate de rowiki ale mai multor bloggeri, şi asta e posibil datorită tehnologiilor RSS. Nu sunt copiate toate articolele din blogurile wikipediştilor, ci numai cele care ţin de wiki (categorizate în sau etichetate cu ‘Wikipedia’). Unica regulă în planetă este de a scrie în limba română. De restul se ocupă soft-ul şi administratorul.

Jurnalul de faţă este un blog creat pentru a scrie în el articole care pur şi simplu nu pot apărea în blogurile personale ale wikipediştilor. După cum s-a indicat şi în primul articol din jurnal, aici vor fi anunţate evenimente, aniversări, vor fi redactate analize, retrospective ş.a.m.d.

Dacă scrii despre Wikipedia şi vrei să apari în planeta Wikipediei române, editează pagina planetelor Wikimedia. Responsabilii de acolo vor hotărî dacă îţi permit sau nu să publici materiale în planetă.

by Giku Promitt at February 12, 2010 01:58 PM

February 07, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Ianuarie 2010

Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.

by Giku Promitt at February 07, 2010 07:59 PM

January 21, 2010


Hive mind

Wikipedia nu este o corporaţie şi nu are o structură ierarhică. Raţiunea, şi nu delaţiunea, este mijlocul de a vă face înţeleşi şi respectaţi.

Recent, am întâlnit mai multe cazuri în care oameni care s-au simţit nedreptăţiţi au ameninţat că se vor adresa „superiorilor”. Chiar într-un articol de ziar se vorbeşte despre un „şef” şi despre o „organigramă” a Wikipediei. Un asemenea mod de gândire este greşit atunci când vine vorba de acest proiect. Wikipedia este un proiect de voluntariat, unde utilizatorii sunt egali din punct de vedere al politicii editoriale, iar deciziile se iau prin consens; adică nu se votează (deci nicio majoritate nu se va impune unei minorităţi) şi nu există un for editorial a cărui decizie să fie finală. Văzută din afară, Wikipedia este în acest sens mai degrabă un fel de hive mind, mai multe minţi care acţionează ca şi una.

Ce trebuie să faceţi pentru ca oamenii să accepte să vă lase să faceţi un lucru pe care îl doriţi şi pe care acum vă împiedică să-l duceţi la îndeplinire? Răspunsul este că trebuie să argumentaţi. Trebuie să arătaţi de ce proiectului îi este mai bine aşa cum ziceţi dumneavoastră decât cum zic ceilalţi. Veţi fi surprins de cât de receptivă va fi comunitatea dacă aveţi această atitudine. Sigur, aceasta necesită nişte aptitudini de comunicare pe care şcoala (mai ales în ţările vorbitoare de română) rareori le cultivă, şi care de regulă trebuie învăţate. Vi se va spune că atitudinea agresivă nu vă va duce nicăieri - aşa e: veţi ajunge la consens doar dacă sunteţi dispus să ajungeţi la consens; ceilalţi membri ai comunităţii sunt.

Deci ce faceţi dacă vă simţiţi nedreptăţit? În primul rând, respectaţi prezumţia de bună credinţă. Este o obligaţie a tuturor, aceea de a presupune, în lipsa unor dovezi ale contrariului, că toată lumea care modifică Wikipedia are cele mai bune intenţii faţă de proiect. Dumneavoastră beneficiaţi de această prezumţie dar aveţi şi obligaţia de a o acorda celorlalţi. Dacă credeţi că aţi fost nedreptăţit, vorbiţi cu ceilalţi şi vi se va explica de ce ei au acţionat cum au acţionat - mai sus am spus că oricine trebuie să poată să-şi justifice acţiunile. De asemenea, dacă aţi fost blocat, ţineţi cont că foarte probabil ceilalţi v-au dat prezumţia de bună credinţă, dar anumite acţiuni de-ale dumneavoastră i-au făcut să creadă că nu aveţi cele mai bune intenţii. Un administrator blochează pe cineva doar când este sigur că doar aşa poate fi protejat proiectul de nişte acţiuni distructive, deci vedeţi ce anume aţi făcut de l-aţi lăsat să creadă asta. Citiţi-vă pagina de discuţii şi legăturile care apar în mesajele de acolo pentru a înţelege cum stau lucrurile. Veţi vedea cât de uşor se pot dezamorsa conflictele în mainera aceasta.

Şi totuşi, nu există nicio instanţă la care să se poată apela în cazuri grave? Ba da. Unele proiecte au instanţe de arbitraj, cum este ArbCom de la Wikipedia în engleză; cazurile în care acţionează ArbCom sunt din cele mai grave, aşa că majoritatea redactorilor de la Wikipedia fac zeci de mii de editări fără să aibă vreo tangenţă cu ArbCom. La Wikipedia în limba română au existat şi conflicte majore, dar consensul comunităţii a fost de regulă atins şi nu s-a simţit nevoia unei comisii de arbitraj. Sigur, pentru situaţii grave şi pe acest proiect, există alte căi. Fundaţia Wikimedia coordonează toate proiectele prin intermediul proiectului special Meta. Acolo vă puteţi adresa unor membri ai Fundaţiei în cazuri absolut grave de abuz. Sigur, aşteptaţi-vă ca cererea să rămână neascultată dacă este una trivială: nu vă puteţi plânge că aţi fost blocat pentru modificări distructive, că v-a fost şters un link pe care-l adăugaţi într-o pagină sau că v-a fost şters un articol pentru lipsă de notabilitate. Trebuie să înţelegeţi proiectul Wikipedia şi politicile lui (al căror spirit primează literei) şi să arătaţi cu dovezi clare că cineva, acolo, abuzează de proiect în scopuri personale. Iar Wikipedia în limba română este un proiect suficient de mare încât aşa ceva să se întâmple foarte greu. În tot cazul, Fundaţia nu are obligaţia şi nici dorinţa de a vă face dreptate: ea îşi va face dreptate singură, adică, în cazul extrem în care va accepta să analizeze un caz (se consideră că o comunitate din jurul unui proiect va fi în stare să respecte singură politicile), va vedea cine a încălcat politicile de bază (asiguraţi-vă că le înţelegeţi) şi va acţiona în apărarea lor.

by Andrei Stroe ( at January 21, 2010 07:51 AM

January 07, 2010

Jurnalul Wikipediei româneşti

Decembrie 2009

Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii decembrie şi evoluţia evenimentelor.

by Giku Promitt at January 07, 2010 11:37 AM

January 04, 2010


Wikipedia spune da Nikitei și lui Ogică, Magda Ciumac mai are de așteptat

Dezvoltarea fără margini a enciclopediei libere Wikipedia naște o întrebare pertinentă: ce este enciclopedic și ce depășește limitele acestui concept? Editorii proiectului se află zilele acestea într-o mare dilemă legat de ceea ce merită sau nu să primească un articol pe sit.  Mai departe »

by at January 04, 2010 06:09 AM

December 28, 2009

Jurnalul Wikipediei româneşti

Premiile Wikipedia 2009

Pe 24 decembrie a avut loc gala premiilor Wikipedia, ediţia a V-a.

Imaginea Premiului de Excelenţă

Iar anul acesta Premiul de Excelenţă pleacă la...

Anul acesta Premiile au constat din 11 categorii (faţă de 12 anul trecut). Juriul a fost format, deja tradiţional, în secret şi şi-a ţinut dezbaterile în acelaşi mod. Din el au făcut parte patru administratori: Gikü, Meszzoli, Minisarm şi Strainu.

În acest articol vom indica doar tabelul premiaţilor, fără a mai specifica nominalizările. Pentru date complete, vizitaţi pagina Premiilor.

Debutul anului: Ionutzmovie
Editorul anului: Parvus7
Expertul anului: Meszzoli
Maestrul antivandalismului: Victor Blacus
Maestrul formatelor: Remigiu
Maestrul imaginilor: Țetcu Mircea Rareș
Maestrul proiectelor: FeodorBezuhov şi Gikü
Maestrul traducerilor: Andrei Stroe
Marele absent: Turbojet
Premii speciale:

Candidaţii la Premiul de Excelenţă au fost stabiliţi mai târziu decât ceilalţi, respectiv câştigătorul lui şi-a primit premiul mai târziu. Şi asta din cauză că, de sărbători, juriul nu a fost capabil să se întrunească în componenţă completă. Aşadar, nominalizările pentru Premiul de Excelenţă al Wikipediei româneşti 2009 sunt:

În urma a lungi dezbateri, juriul a ales unanim candidatura lui Andrei Stroe, astfel încât Andrei Stroe este desemnat ca fiind cel mai bun wikipedist al anului 2009 şi, drept consecinţă, este premiat cu cea mai înaltă distincţie (mai mare decât ea poate fi doar recunoştinţa celorlalţi utilizatori) de pe rowiki — Premiul de Excelenţă. Aşa s-a întâmplat că juriul a zăbovit cu alegerea celui mai bun wikipedist până pe 28 decembrie, rezultatul fiind făcut public la începutul zilei următoare. Iar 29 decembrie, cât nu ar părea de straniu, este ziua în care Andrei s-a înregistrat pe rowiki. Aşadar, Andrei a primit premiul binemeritat în momentul în care a împlinit patru ani pe wiki. Credem că a fost un cadou frumos şi apreciat.

În scurt timp pe blog o să apară retrospectiva pentru luna decembrie şi pentru tot anul 2009. E timpul să cântărim activitatea rowiki, să-i evidenţiem progresele şi micile defecte, să privim numai o dată în urmă, după care doar înainte. La mulţi ani wikipediştilor şi simplilor utilizatori ai rowiki! Fie ca anul 2010 să fie şi mai productiv decât 2009!


by Giku Promitt at December 28, 2009 11:38 PM

December 27, 2009

Jurnalul Wikipediei româneşti

Proiectul săptămânii: 1 an de la înfiinţare

Pe 15 decembrie 2009 am aniversat 1 an de la înfiinţarea Proiectului săptămânii (până nu demult, Articolul săptămânii). Evenimentul nu a fost sărbătorit în mod special, dar merită o retrospectivă.


Imaginea-simbol a proiectului: Ruine romane şi sculpturi, de Giovanni Pannini

Ideea unui astfel de proiect îi revine lui Tudor, care a propus crearea unui sistem de dezvoltare colectivă a articolelor în urma unor dezbateri aprinse privind articolele de calitate. Proiectul a fost pus în practică de acelaşi Tudor în compania lui Gicu, care s-a ocupat de detaliile tehnice. Acesta a fost începutul sumar al proiectului care se numea Articolul săptămânii. (Trebuie să remarcăm că înainte de acest proiect a mai funcţionat unul similar, însă a decăzut din cauza interesului scăzut al contribuitorilor).

La început, articolele care urmau să facă parte din proiect erau fixate de aşa-zişii responsabili ai proiectului — aceiaşi Tudor şi Gicu —, însă curând au început să apară nemulţumiri din partea societăţii wiki care se voia decisivă în alegerea articolelor. Atunci a fost pus la punct un sistem de vot în care articolele să fie alese după „voinţa poporului”, dar şi acesta a eşuat. Până la urmă, s-a decis ca articolele să fie doar propuse de utilizatori, iar deciziile să fie luate de responsabili. Acesta şi este sistemul curent de alegere a articolelor săptămânii.

O altă chestie care a influenţat evoluţia proiectului a fost numărul de articole pe săptămână. Proiectul a început cu un singur articol pe săptămână, de aceea se numea „Articolul săptămânii”. Pentru a-i mări însă portanţa, responsabilii au decis să mai adauge la articol încă două, punând astfel pe picioare sistemul cu trei articole pe săptămână (toate din domenii diferite). Astfel, denumirea proiectului s-a schimbat din Articolul săptămânii în Proiectul săptămânii. Această schimbare a avut loc aproape simultan cu renunţarea la sistemul de vot pentru alegerea articolului săptămânii.

În 51 de săptămâni (am exclus din calcul săptămâna care conţine data de 15 decembrie 2009), în Proiectul săptămânii au „participat” 64 de articole — 46 în sistemul cu un articol pe săptămână şi 18 în sistemul cu trei articole pe săptămână. Subiectele abordate au fost foarte variate (acesta fiind unul dintre obiectivele iniţiale — a asigura diversitatea subiectelor), din proiect făcând parte articole de actualitate pentru anul 2009, cum ar fi Gripa porcină, Criza economică şi Parlamentul European. De asemenea, în săptămâna 6–12 aprilie articolul Euro, ales de utilizatori articol al săptămânii, a fost înlocuit în mod expres cu Protestele de la Chişinău din 2009, pentru a asigura o actualizare permanentă a articolului. Proiectul a dat şi unele rezultate de calitate: după ce a fost o articol al săptămânii în perioada 15–21 decembrie 2008, articolul România a fost dezvoltat foarte intens de un grup de wikipedişti entuziaşti şi a ajuns să fie declarat articol de calitate.

La moment, cele trei articole ale săptămânii sunt Infinit, Moş Crăciun şi Sistem nervos. Pentru a vedea ce trebuie de făcut pentru a le îmbunătăţi, accesează pagina principală a proiectului.


by Giku Promitt at December 27, 2009 09:02 AM

December 19, 2009

Giku Promitt

Blog-ul Wikipediei româneşti

Ura, ura, tovarăşi! Avem planet, acum avem şi blog! De ce, vedeţi aici. Ce va conţine blog-ul, vedeţi aici. Însuşi blogul e aici 🙂

Isn’t it beautiful?

by Giku Promitt at December 19, 2009 09:35 PM

Planet-ul Wikipediei româneşti

Ura, tovarăşi! Wikipedia românească are un locşor al ei şi numai al ei în conglomeratul de bloguri de pe Internet.

Aici vor apărea toate articolele (deja nu articole enciclopedice) despre Wikipedia scrise de utilizatorii rowiki pe blogurile lor despre Wikipedia. Opinii personale, anunţuri sau relatări, toate vor apărea într-un singur loc.

Deci utilizatorii au posibilitatea să scrie, indirect, în planet. Acum se pune problema unui blog al Wikipediei româneşti. Există subiecte care nu ţin de utilizatori aparte şi care nu-şi au locuri pe bloguri de alt tip decât acest planet. Voi propune crearea lui, şi dacă ideea va fi acceptată, voi face parola cunoscută celor care vor fi interesaţi şi în care am încredere, şi cred că va ieşi un mediu foarte primitor pentru oaspeţii Wikipediei.

Uraţi-ne noroc!

by Giku Promitt at December 19, 2009 09:29 PM

October 26, 2009


Autobiografiile şi editarea în conflict de interese

Evitaţi autopromovarea şi conflictul de interese. Sunt mai mult decât nerecomandate.

Conform politicilor, scrierea de autobiografii şi de articole a căror existenţă sau al căror punct de vedere ar putea favoriza cumva însuşi autorul nu sunt explicit interzise, sunt doar nerecomandate. Mulţi oameni au găsit aici o portiţă deducând că le este, astfel, permis să îşi promoveze persoana, grupul, firma, produsele, serviciile fără a ţine cont de politicile de bază de neutralitate şi verificabilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa, chiar din contră. Deşi nu este interzis explicit, conflictul de interese este cel mai rău lucru pe care îl poţi face.

Conflictul de interese duce la pierderea încrederii comunităţii în onestitatea ta de wikipedist. Politica de prezumţie a bunei intenţii va fi foarte greu de aplicat, pentru că lumea va crede că eşti acolo cu scopul de a-ţi promova propria persoană, nu de a scrie o enciclopedie neutră. Este mai rău chiar decât a copia text protejat de pe alte site-uri sau din cărţi, pentru că se presupune că cei care copiază nu ştiu mai multe dar pot învăţa, pe când cineva care editează în conflict de interese ştie foarte bine ce face şi încalcă cu bună ştiinţă recomandările şi bunul simţ. Dacă te-ai aflat în acel conflict de interese, indiferent de cât de bine te-ai comportat mai târziu în alte zone ale proiectului sau în alte dispute, comunitatea va crede că orice poziţie adopţi, tu de fapt ai alte intenţii şi motivele tale sunt altele decât binele proiectului. Până la urmă, asta s-a întâmplat deja de mai multe ori, şi deci fiecare membru al comunităţii care simte asta are toate motivele să o facă. Ca rezultat, în diverse probleme, punctului de vedere al altor wikipedişti li se vor ralia şi alţii mai uşor; poziţia ta va fi mai greu de apărat, pentru că chiar şi cei ce sunt de acord cu tine se tem că le vei trăda încrederea dacă te vor susţine. Ca rezultat, te vei simţi ostracizat şi vei crede că toată lumea e împotriva ta, dar există un motiv simplu pentru asta.

Iar dacă îţi faci intrarea modificând în conflict de interese, cu atât mai rău. Această greşeală te va urma în orice faci, chiar dacă ajungi să fii propus ca administrator. Disponibilitatea de a fi neutru este primul lucru care ţi se cere când vii la Wikipedia, şi felul cum arăţi asta face distincţia între a fi sau a nu fi considerat de ceilalţi parte a comunităţii. În fond, ceea ce e interzis explicit prin politici se poate înlătura direct foarte simplu, dar cei care fac ceea ce e nerecomandat vor plăti scump în feluri mult mai subtile decât simpla înlăturare a unui conţinut introdus.

by Andrei Stroe ( at October 26, 2009 04:04 PM

October 13, 2009


Drepturile de autor, utilizarea cinstită şi utilizarea doar pentru Wikipedia

Wikipedia este pentru conţinut liber şi numai pentru conţinut liber. Excepţiile de la această regulă deviază de la scopul proiectului; ele sunt puţine şi trebuie să rămână excepţii, pentru că altfel ar deturna Wikipedia spre altceva decât se doreşte ea a fi.

Nici nu pot să încep să arăt cât de importantă este problema drepturilor de autor la Wikipedia. Cine a avut vreodată de-a face cu o editură sau cu orice site care a publicat vreodată conţinut generat de terţi ştie cât de important este ca tot conţinutul să fie OK din punctul de vedere al drepturilor de autor. După cum arătam şi într-un post anterior, mai mult, Wikipedia are misiunea de a genera conţinut enciclopedic republicabil, modificabil şi reutilizabil. Acesta este scopul principal al proiectului. Cel de a ilustra subiectele tratate este unul secundar: astfel, dacă un text aparţine cuiva care nu şi-a dat acceptul spre a fi publicat sub licenţa Creative Commons-Atribuire şi Distribuire în condiţii indentice 3.0, el nu poate face parte dintr-un articol. La fel şi cu imaginile. Dacă nu sunt libere, ele nu pot fi folosite în articole.

Utilizarea cinstită este o derogare de la acest principiu. Dar, cum în România cultura drepturilor de autor este aproape complet absentă (dovadă numeroasele site-uri de referate pentru liceu), dar în schimb există o politică a generalizării derogărilor şi a transformării excepţiei în regulă (vezi tam-tamul cu Planul Urbanistic General al Bucureştiului subminat de zeci de derogări pentru Planuri Urbanistice Zonale care înfrâng totalmente scopul PUG), utilizarea cinstită s-a încetăţenit ca regulă de preluare de conţinut foto la Wikipedia în limba română. Se ajunsese ca, sub titlul utilizării cinstite, orice imagine să poată fi preluată pe Wikipedia în română, fără ca autorii să se deranjeze măcar să scrie un e-mail pentru a cere permisiunea de eliberare sub licenţă liberă.

Sigur, legea permite ca, în scopuri educative, unele variante reduse ca rezoluţie şi conţinut să poată fi folosite. Dar misiunea Wikipediei nu este asta. Cum rămâne cu libera reutilizare a conţinutului? O imagine preluată ca utilizare cinstită nu poate fi folosită în scopuri comerciale. Sigur, problema nu a fost doar la limba română, pentru că, oricât şi-ar dori unii români să creadă, românii nu sunt unici în lume nici prin calităţi, nici prin metehne. Astfel, a ajuns această problemă pe masa fundaţiei, care a adoptat o rezoluţie, prin care interzicea explicit utilizarea cinstită, cu unele excepţii punctuale, stabilite ca regulă de fiecare comunitate, dar limitate sever la acele imagini care nu doar că nu sunt disponibile sub licenţă liberă, ci mai mult: nici nu pot fi realizate de alţii. Exemplul folosit de fundaţie este cel al personalităţilor în viaţă: cât timp cineva este în viaţă, este de aşteptat ca cineva să poată realiza o imagine liberă cu acesta, şi deci fotografiile persoanelor în viaţă nu pot constitui obiectul utilizării cinstite. Unele proiecte, cum ar fi Wikipedia în limba spaniolă, nu au permis nicio excepţie de la regula enunţată de fundaţie, şi nu mai acceptă decât conţinut liber; imaginile nu se mai încarcă local deloc la Wikipedia în spaniolă, aceasta bazându-se 100% pe proiectul specializat Commons. La Wikipedia în română, s-a adoptat o politică de excepţii ce include exact imaginile ce nu sunt disponibile sub licenţă liberă şi nu pot fi realizate sub licenţă liberă. Acum, curăţenia se face încet-încet, pentru început nemaifiind permisă încărcarea de imagini sub utilizare cinstită, fără o justificare conformă cu rezoluţia Fundaţiei Wikimedia şi cu politica locală.

Deci la Wikipedia sunt permise imagini libere şi variante de rezoluţie joasă ale unor imagini non-libere, în condiţiile în care cel care le-a încărcat explică tuturor celorlalţi de ce acea imagine nu se poate înlocui cu una liberă (o piedică birocratică, dar birocraţia greoaie e un mijloc de a frâna dezvoltarea proiectului într-o direcţie greşită). Unii utilizatori doresc să publice imagini doar pe Wikipedia, sau să nu permită utilizarea comercială sau realizarea de lucrări derivate. Dar acesta nu este conţinut liber, în sensul strict de libertate de republicare şi dezvoltare. Stricta publicare la Wikipedia nu este suficientă. Sigur, dacă acest drept este primit, atunci, sub utilizare cinstită, putem publica imagini de rezoluţie mai mare, dar tot în condiţiile în care nu există şi nu se poate realiza sau obţine o imagine liberă ca alternativă şi tot cu justificare a utilizării cinstite.

În momentul în care am încărcat o imagine cu utilizare cinstită sau cu utilizare restricţionată, nu mai există pentru mulţi motivaţia de a încerca să găsească sau să producă imagini libere. Şi iacă aşa, rămânem blocaţi cu o imagine sub copyright, când există zeci de ocazii de obţinere a unora libere. Astfel, orice nu e conţinut liber este o frână în realizarea misiunii Fundaţiei Wikimedia, aceea de a construi conţinut liber.

by Andrei Stroe ( at October 13, 2009 11:44 AM

Ce este aceea o enciclopedie liberă (II)

Wikipedia este o enciclopedie şi doar o enciclopedie, nimic altceva. Dacă ceva nu ar face parte din conţinutul unei alte enciclopedii, atunci nu poate face parte nici din Wikipedia.

În postul anterior m-am referit la ce înseamnă libertatea unei enciclopedii libere. N-am explicat, însă, ce înseamnă o enciclopedie şi ce constrângeri pune aceasta asupra libertăţii deja constrânse de aspectele legate de drepturi de autor.

În primul rând, Wikipedia este o enciclopedie.
Nu este blog, să îşi publice acolo fiecare părerile şi viziunea sa, şi să emită judecăţi de valoare. Nu este locul unde să vină fiecare şi să tragă propriile concluzii şi să le expună lumii.
Nu este ziar, să se publice acolo interviuri şi editoriale.
Nu este o reţea de socializare, în care să ne facem toţi profiluri şi să ne căutăm prieteni cu aceleaşi interese.
Nu este un forum, să stăm la taclale despre evenimentele zilei.
Nu este site de popularizare şi promovare, în care să fie scoase din anonimat diferite teorii şi personalităţi necunoscute specialiştilor. Nu este loc de promovare a unei culturi mai bune şi mai frumoase, nu este un loc de promovare a culturii olteneşti, române, europene sau sud-africane.

Este doar un loc în care un grup de voluntari, cărora oricine este liber să se alăture, încearcă să adune cât mai multe din cunoştinţele lumii şi să le sistematizeze în articole, scrise neutru şi fără implicare personală, despre orice intră în cultura mainstream a lumii. Deci nu vă miraţi dacă cineva vă atrage atenţia că ceea ce scrieţi nu are legătură cu dezvoltarea unei enciclopedii sau dacă vi se cer surse care atestă notabilitatea unei personalităţi sau a unei teorii. Totul face parte din procesul de scriere a unei enciclopedii.

by Andrei Stroe ( at October 13, 2009 11:42 AM

Ce este aceea o enciclopedie liberă (I)

Există mai multe idei greşite despre ce înseamnă libertatea la Wikipedia. În realitate, această libertate se referă la dreptul oricui de a utiliza în orice scop conţinutul enciclopediei.

Nou veniţii la Wikipedia de regulă nu înţeleg imediat conceptul de enciclopedie liberă, deşi acesta este unul foarte important, deoarece din el derivă politicile de bază ale proiectului. În acest post voi explica de unde vine partea de „liberă” din această noţiune, iar în următorul mă voi concentra pe cea de „enciclopedie”. Printre ideile vehiculate se numără:

  • Wikipedia este o enciclopedie liberă, pentru că aici oricine poate scrie orice. Nu este adevărat. Oricine poate scrie, dar în niciun caz nu poate scrie orice şi oricum. Faptul că proiectul nu este deloc selectiv la alegerea redactorilor (oricine vrea să scrie e binevenit) duce la restrângerea drastică a libertăţilor lor. Poate că dacă redactorii ar fi fost aleşi pe sprânceană, testaţi în avans şi doar persoane de încredere, ei ar fi avut mult mai multă libertate; dar nu acesta este modelul de lucru, şi deci libertatea de mişcare este limitată de nişte politici care în esenţă se bazează pe faptul că Wikipedia este o enciclopedie. În esenţă, nu poţi să vii să scrii orice tâmpenie sau să te apuci să promovezi propriul site sau propria afacere.
  • Wikipedia este o enciclopedie liberă, pentru că oricine o poate citi gratuit. Aşa este, dar nu de aici derivă libertatea Wikipediei; este mai mult decât atât. Redactorii ar fi avut mai multă libertate de mişcare dacă ar fi fost doar atât, dar ei trebuie să se gândească nu doar la cititori, ci şi la cei care reutilizează conţinutul. De aici obligativitatea respectării stricte a dreptului de autor asupra textului
Păi cum adică reutilizează? Pot să copieze cum vor ei? Da. Exact. Asta e ideea, de aici vine libertatea Wikipediei. Atâta vreme cât oamenii spun de unde provine conţinutul şi păstrează aceeaşi licenţă liberă, pot folosi conţinutul în orice scop. Pot chiar să ceară bani pe el.

Wikipedia este un fel de Linux al enciclopediilor. Linux nu poate fi doar folosit gratuit de cei care vor să şi-l instaleze, ci programatorii pot chiar contribui cu cod la dezvoltarea lui, şi pot prelua codul sub aceeaşi licenţă şi dezvolta propriile proiecte, de unde au rezultat zecile de distribuţii de Linux. Aşa şi Wikipedia. Veţi spune „păi stai, că nu oricine poate să scrie cod pentru kernelul Linux!”, şi aţi avea dreptate; dar, în acelaşi timp, s-a dovedit că nu oricine poate scrie articole la Wikipedia. Asemănarea este destul de mare şi de aici provine libertatea Wikipedia. Cum Linux este emblematic pentru noţiunea de software liber, Wikipedia reprezintă acelaşi concept în materie de enciclopedii.

by Andrei Stroe ( at October 13, 2009 11:41 AM

October 06, 2009

Giku Promitt

Wikipedia românească: 100.000 utilizatori

Iată că „populaţia” Wikipediei româneşti a ajuns-o din urmă pe cea a Focşaniului, depăşind marcajul de 100.000 de utilizatori. Asta s-a întâmplat azi, pe 19 iunie 2009, în timp ce numărul articolelor se apropia de 127.000.

100.000 utilizatori; anume utilizatori, nu wikipedişti. Simpli utilizatori care, din lipsă de timp poate sau dintr-o impresie că vor putea citi mai mult făcându-şi cont, şi l-au făcut.

100.000 utilizatori în Wikipedia

100.000 utilizatori în Wikipedia

Numărul utilizatorilor creşte mai repede decât cel al articolelor. Asta e bine sau e rău?

Luându-ne după exemplul altor Wikipedii, observăm proiecte în care articolele domină utilizatorii şi proiecte în care are loc procesul invers. La Wikipedia engleză, ca idee, sunt mai mulţi utilizatori înregistraţi decât articole. Atunci când oameni sunt mai puţini într-un proiect, iar realizările mai multe, avem impresia unui proiect în care colaboratorii sunt uniţi, în care o mână de oameni sunt capabili să întreţină o bază de date atât de complexă precum e Wikipedia.

Dar la Wikipedia română nu e exact aşa. Există până la 100 de utilizatori pe care eu îi numesc wikipedişti —cei care sunt implicaţi activ în proiect şi percep regulile acestuia. Totodată, există de 999 ori mai mulţi utilizatori simpli care, în cel mai bun caz, corectează un typo uitat într-un articol fără trafic.

Până la urmă, pentru a-şi mai adăuga în prestigiu, Wikipedia românească are nevoie de contribuitori voluntari.

Oricine poate edita Wikipedia, chiar şi tu!

by Giku Promitt at October 06, 2009 09:12 PM

July 31, 2009



Mi-a plăcut acest post de pe Endeavour. Îmi aminteşte de ce spunea Adi recent la Cafenea despre politicile de la Wikipedia în engleză şi în ce măsură ar fi OK să-i imităm noi.

De aceea, cea mai bună politică mi se pare mie a fi „ignoră toate regulile”.

by Andrei Stroe ( at July 31, 2009 06:48 AM