Actualizat pe 28 august 2026 · ⏱ 22 min de citit · Articol cu linkuri afiliate Rollerele sunt instrumente de…
Articolul Rollere și pixuri cu gel: cerneala, vârful și cât rezistă o rezervă apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Actualizat pe 28 august 2026 · ⏱ 22 min de citit · Articol cu linkuri afiliate Rollerele sunt instrumente de…
Articolul Rollere și pixuri cu gel: cerneala, vârful și cât rezistă o rezervă apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Actualizat pe 28 august 2026 · ⏱ 24 min de citit · Articol cu linkuri afiliate Coperțile și învelitorile sunt…
Articolul Coperți, învelitori și etichete pentru caiete: dimensiuni și aplicare apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Actualizat pe 28 august 2026 · ⏱ 21 min de citit · Articol cu linkuri afiliate Pixurile sunt instrumente de…
Articolul Pixuri pentru școală: grosimea vârfului, cerneala și rezervele apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
11 august 2026 · 13 minute de lectură · include linkuri afiliate Pictura înseamnă aplicarea culorii pe un suport pentru…
Articolul Acuarele, tempera și pensule pentru copii: ce se spală ușor apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
11 august 2026 · 14 minute de lectură · include linkuri afiliate Hârtia sunt foi de material fibros, de obicei…
Articolul Carton colorat pentru activități la grădiniță: gramaj, format și culori apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Cauți cele mai bune materiale senzoriale pentru grădiniță sau pentru acasă? Am ales câte o piesă pentru fiecare zonă a…
Articolul Top Materiale Senzoriale pentru Grădiniță apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Cum montezi teatru de păpuși la grădiniță — de la zero la prima scenetă? Ai nevoie de trei lucruri: o…
Articolul Teatrul de Păpuși la Grădiniță — Ghid: De la Panou la Marionete apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Vrei să amenajezi un colț senzorial la grădiniță sau acasă? Rețeta are trei ingrediente: o suprafață de explorare (masa luminoasă…
Articolul Colțul Senzorial la Grădiniță — Ghid: Masă Luminoasă, Tăvi și Materiale Tactile apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Cauți cele mai utile echipamente de laborator pentru școală? Am ales câte unul pentru fiecare materie — chimie, biologie și…
Articolul Top Echipamente de Laborator pentru Experimente Școlare apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
Cauți cele mai potrivite materiale sportive pentru grădiniță sau școală? Am selectat câte un produs pentru fiecare nevoie — delimitare…
Articolul Top Materiale Sportive pentru Educație Fizică apare prima dată în wikilovesmonuments.ro.
I decided to start with the conclusion just in case you won’t have the patience to read the whole article. But I think you should read all the way down: in the world of „alternative news”, knowing who and when to trust is a much needed skill.
I’ll show you how the recent protests in Romania were reflected in the Wikipedia article. I’ll try to keep my examples from the English Wikipedia for the sake of accessibility, but the same applies to the Romanian Wikipedia, and very likely to any other language version of the website. We’ll then try to learn more from the coverage of other breaking news in the past, and I’ll give you a few pointers on how to use these articles (in spite of the title).
So, what happens on Wikipedia when something noteworthy appears in the news? First, an article is created. Then, if the news is really big, such as the protests, it’s added to the front page. Then on comes the usual wiki-work: interested wikipedians (along with hordes of anonymous users, with various different interests, stated or not) start to tweak, enhance and modify the news item and the article, trying to follow on the basic policies of Wikipedia: neutral point of view and verifiability.
That’s the theory. In reality, the „white, male and educated” majority of wikipedians will very likely skew the initial versions of the article pretty badly towards their PoV. For instance, this version from February 2nd, contains no mention of the different positions expressed in the public meeting from January 30th, just before the laws were adopted. Also, daily edits adding the number of protesters consistently selected the largest number (sometimes ignoring the previously added sources which mentioned lower turnouts), and certain editors chose to publish unverified rumors. On the Romanian Wikipedia, one person plainly refused to add any reaction coming from the government.
Surely, this must be because Romania is a small country and things are better with breaking news elsewhere? Let’s look at Malaysia Airlines Flight 370 (you know, the one that went missing back in 2014 and was never found). The article saw over 500 edits in the first 8 hours after the accident went public, many more than the article about Romania. Still, one of the early versions of the article had 2 different departure times mentioned and also contained some unconfirmed speculation about the plane descending to 200 m, while another version later that day mentioned that an Austrian national was aboard this plane – later investigation found that the passport was stolen long before the flight. There were many disputable facts added in the next few days, as the press started to launch different ideas on the faith of the aircraft.
So, are the people stating that Wikipedia is unreliable to be believed? What are the experienced wikipedians doing to prevent these problems? Well, they do a lot actually, but since Wikipedia is free to edit, they can only cure, not prevent. You have to remember that the number of experienced users interested by any given subject is limited and they can easily be overwhelmed by the hundreds of edits in a short period of time – even in, or especially in, the English version. As time goes by and the interest of casual editors diminishes, the persons that remain interested in the subject continue to edit the article and bring it to a decent level. The current version of the article about MH370 is ten times the size of the early versions and has extensive sections about the search and the possible reasons of the crash. Perhaps there are still a few things that are not true, but these can be easily spotted by comparing the sources quoted to the article text and also, they do not significantly affect the ability of the reader to understand the events. I suspect that the same will happen to the article about the protests in Bucharest in about a month or so (assuming thing will de-escalate from now on).
Wikipedia overall is pretty reliable. Compared to the old encyclopedias that took decades to write, its articles converge much quicker to a usable form. But we’re not yet to a point where everything is correct from the very beginning. What you, as reader, can do is don’t take Wikipedia for granted, especially in articles about breaking news. You should always check the sources mentioned in the article, then compare them with other sources. If possible, try to find reliable sources that confirm the information you’re interested in, but beware of copy-paste and automated articles. Also, even if you feel strongly about a subject, please don’t vandalize articles. It only makes life harder for everyone using Wikipedia.
The text above is licensed under the Creative Commons Attribution License România v3
Luna trecută am fost invitat de prietenii de la ApTI să țin o prezentare scurtă, de 10 minute, despre libertatea de panoramă, în cadul unei dezbateri despre reforma drepturilor de autor organizate pentru a face cunoscute inițiativele Comisiei Europene în domeniu. Participanții erau din medii diverse, de la ORDA, patronatul editorilor, geo-spatial.org etc.
Prezentarea este disponibilă la Wikimedia Commons în format pdf.
Last autumn I participated in the Wikimedia CEE Conference in Estonia, where I held a presentation about the list management bot used for maintaining Wikipedia’s List of Historic Monuments in Romania. The presentation was quite technical, so I didn’t get a lot of audience, but I did get some good feedback both during and after the conference.
You can download the presentation as pdf and odp, or directly from Wikimedia Commons.
In the last few days there was quite of a storm in the free-content world raised by an amendment introduced by the French MEP Jean-Marie Cavada in the InfoSoc evaluation report made by Julia Reda. The amendment (one of more than 500 proposed in the commission that discussed the report) basically forbids Freedom of Panorama (FoP) in Europe, by allowing only non-commercial uses of reproductions of copyrighted works in public places.
The longer story: In 2001, the European Council and Parliament adopted directive 2001/29/EC „on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, short the InfoSoc directive. In late 2014, the Internal Affairs Committee appointed Julia Reda to create a report on the implementation of this directive and to offer advice on how should the European Commission tackle a new copyright directive. So far, the report was presented to the Committee and it received over 500 amendments; the Committee voted on them on June 16th and some (including Mr. Cavada’s amendment on FoP) were adopted. The next step is for the Parliament to vote on the report in early July. Then, in late 2015 or early 2016, the Commission will begin drafting the new directive which will pass through the European Council and Parliament.
In a long blog post, Mr. Cavada justifies his amendment. The gist of the post is this:
Le combat […] est […] mené avant tout pour permettre aux monopoles américains tels que Facebook ou encore Wikimédia, d’échapper au versement des droits aux créateurs.
Here is my translation in English:
This war is waged in order to allow American monopolies such as Facebook or Wikimedia to skip paying royalties to creators.
I thought a short FAQ from a Wikipedian specifically regarding this blog post would be useful. The questions are the ones I see asked around me, on Facebook or blogs and the answers are exclusively my own opinion. This post assumes you know a bit about copyright and Freedom of Panorama. You can find more generic information written by Wikimedians on this page.
Q1: What is the difference
between Wikimedia and Wikipedia?
A1: See
here.
Q2: Is Wikimedia a monopoly? How about
Wikipedia?
A2: Wikimedia is most definitely not a monopoly.
Beyond Wikipedia, the movement expanded in many different areas,
such as Public Domain original works (Wikisource), tourism guides
(Wikivoyage), community journalism (Wikinews) etc. In mst of these
fields the Wikimedia websites are not even close to being leaders,
let alone a monopoly.
Wikipedia on the other hand is a different
story. Thanks in no small part to Google’s rating algorithms,
Wikipedia has become the dominant player in the
area of general information on a subject. While this is still far
from a monopoly (other websites do exist and they do get traffic),
one can understand how this dominant position might bother some
players.
Q3: Is Wikimedia an American
monopoly?
A3: The simple answer is that, with the 250+
language versions, with volunteers from almost every country and
with chapters (local NGOs) in almost 100 countries, Wikimedia
cannot be considered „American” and Mr. Cavada is simply playing
with terms in order to align Wikimedia with Facebook and other
established content publishers.
However, this answer is far for complete. There are many frictions withing the Wikimedia community (this NY Times article is relevant) and many of those are about the fact that the Wikimedia Foundation (WMF), that hosts Wikipedia and the other sites is based in the US (see this thread, for instance). My personal opinion is that this kind of argument will remain present no matter where the Foundation is hosted.
Also, the influence of chapters is not as high as some believe.
In 2011, their ability to fundraise using the Wikimedia trademarks
was severely limited (see the WMF’s executive directors
recommendations at the time and the other pages linked from
there), concentrating all the movement’s funds in the hands of a
single entity and making the global chapters dependent on the
decisions of a funding committee. Leaving aside the personal pride
of the chapters and the fact that this limited the ways one could
donate (no more phone donations, higher costs for wire transfers
etc.), this is obviously bad news for the volunteers in countries
that are under sanctions from the US (because money transfer to and
from these countries are forbidden) for the WMF. Again, my opinion
is that this is not a US-specific problem, but an internal issue of
the WMF.
Q4: Is Wikimedia financed by monetizing content? Is it
making a profit?
A4: Definitely not. Wikimedia is maintained
by an NGO, curated by volunteers and financed from
donations.
Q5: Mr. Cavada says Wikimedia requests high-quality
images that can be used for commercial purposes, thus preventing
the right-owners from collecting royalties. Is that
right?
A5: I am not sure what he refers to, but it sounds
like he talks about the GLAM partnerships
(Galleries, Libraries, Archives and Museums). While there are many
types of partnerships (wikipedian
in residence, content
donation, exhibit
tagging etc.), they are all based on the free will of the
partners and, more often that not, refer to works already in the
Public Domain. The Cultural Entities that donate high-quality
content to Wikipedia do so because they understand that spreading
and reusing their content makes them known to the
public and can attract future (paying) visitors. We also have to
keep in mind that usually GLAMs do not own the copyright on the
works they host; at most, they are entitled to the database
creator’s rights.
For the „normal” users that make their own pictures and upload
them to Wikipedia, there is no such request enforced. They can
contribute as they see fit, as long as they respect other people’s
copyrights.
Q6: Does Wikipedia hurt European copyright
holders?
A6: This is not about Wikipedia vs. the
copyright holders, but about free content and
balances. As I said in A4, the
Wikimedia sites are maintained by a non-commercial entity, so they
could in theory use Mr. Cavada’s proposal to keep using images of
buildings under copyright.
However, at the very core of Wikipedia is the respect of the user’s freedoms (now you know what „free” stands for in „The free encyclopedia”), so we want to make sure reusers of Wikipedia content can do anything with our content, as long as attribution is offered. This means that some people that were simply monetizing the original works in question instead of building on them to offer added value to consumers will have something to lose.
On the other hand, the fact the Wikipedia content is free also means that European entities that are prepared to embrace the change can win from it. For instance, architects could use free images to build a portfolio instead of employing a professional photographer. Cultural entities can complement and improve their exhibits by using free content (see the examples in A5), bringing in more visitors and thus more revenue.
Finally, for the end-users the main benefit is not quantifiable in money, but it undoubtedly exists: the access to higher-quality, legal content.
In conclusion, we can say that while the usual way of earning
money from copyright work is somehow affected by FoP, the overall
benefits far outweigh this loss (the references cited here
should convince you of that). Even copyright holders can adapt and
compensate the losses by using free content to their advantage.
Q7: Can’t the Europeans create their own Wikipedia to
compete with the „Americans”?
A7: It’s not that simple. Starting from 0
would imply way too much financial and human effort. One could, of
course, start by using Wikipedia’s content (since it is freely
licensed). However, Wikipedia’s license (CC-BY-SA
3.0) is what’s called „strong
copyleft„, meaning that any good changes in the new project
could be integrated back into Wikipedia. In order for the new
project to succeed, it would need to convince a critical mass of
users to move from Wikipedia to the new project. Historically, this
has proven tedious. Here are a few examples from Romania:
The European Commission did in fact start a project meant to bring the European heritage in the spotlight: Europeana. While it was not designed to directly compete with Wikipedia, but with commercial initiatives like the Google Art Gallery, it is an interesting case study.
The project was aimed at reusers, not end-users and imposed a
drastic license (CC-0, which is basically „no copyright”) for
metadata and descriptions, but kept the original license for the
images and texts published. This allowed content exchanges with
Wikipedia: In 2012, Europeana integrated more than 12.000 free
images of monuments in Romania from the Wiki Loves Monuments contest
with help from the CIMEC. Since
then, other countries have used Wikipedia content to enhance
Europeana. The CC-0 Europeana descriptions were in turn used to
generate articles in Wikipedia, just like it would happen to an
European encyclopedia.
Q8: So what do you make of Jean Paul Cavada’s post
overall?
A8: That’s a very difficult question. While it
raises legitimate questions regarding the responsibility of
publishers such as Facebook or Wikipedia, that have appeared time
and again since the dawn of the Internet, the approach taken seems
flawed. Not only Wikipedia is nothing like Facebook, forbidding all
commercial use of copyrighted content in public places even in
countries that currently allow it would most likely hit more the
local, European, reusers than global Internet companies, which have
the knowledge and the money to avoid these regulations.
It’s far more likely that his amendment will hit the souvenir
shop next to you than Facebook or Wikimedia.
Q9: Aren’t you biased? Why should I trust
you?
A9: You shouldn’t believe anyone blindly, but
rather think for yourself. Check out (with a critical eye) the
sources available on the Internet and try to answer the following
questions for yourself:
Q10:
What’s the FoP status in Romania?
A10: Reproductions of copyrighted works in the
public space can be used for non-commercial purposes. See this page for more details.
Q11: What’s the Romanian MEPs’
position on this?
A11: I have contacted all 32 MEPs and so far I
have received 3 responses:
What other questions do you have regarding Jean-Marie Cavada’s blogpost or the larger issue of FoP in the European legislation? Ask in a comment and I’ll do my best to provide an answer based on sources available on the Internet.
La seminarul Geo-spațial 2014 de la Timișoara am avut două prezentări. Prima dintre ele a abordat problema organizării unor evenimente cu foarte mulți voluntari și problemele întâmpinate de noi la organizarea Wiki Loves Monuments.
A doua a ținut loc de introducere pentru expoziția WLM, care a fost prezentată timp de două săptămâni în holul mare al Universității de Vest.
Întrucât a fost anunțat sondajul inițiat de Gutza este timpul să aflăm și rezultatele sale. Astfel, din cei peste 6500 de participanți, circa 11% din respondenți au încă probleme în vizualizarea corectă a literelor „ș” și „ț” (în speță, navigatorul afișează în locul acestora pătrățele; s-a dovedit ulterior că 20% din cei care au semnalat probleme la afișare rulau, de fapt, fie sub Windows Vista, fie sub Windows 7, sisteme capabile să redea în condiții absolut normale literele în cauză), în timp ce 40% dintre ei nu au întâmpinat nicio problemă. Pentru restul, afișarea creează anumite neplăceri, dar nu este imposibilă din punct de vedere tehnic.
Totuși, în urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că Wikipedia este pregătită pentru tranziție, mai ales că există posibilitatea ca pentru cei 11% (în realitate 9%) dintre vizitatori să fie activat un script ce va transforma caracterele „ș” și „ț” în „s” și „t” cu sedilă dedesubt. Strainu (pe alocuri și Gutza) s-a ocupat de toate aspectele pentru ca procesul de tranziție să se desfășoare în cele mai bune condiții. Robotul său (Strainubot) a început prin a redenumi toate paginile care conțineau în titlu „ş” sau „ţ”, o treabă deloc ușoară și anevoioasă. Totul părea promițător, așa că după finalizarea primei sarcini, roboțelul și-a îndreptat atenția către categorii: „nimic mai simplu”, ați spune. Din păcate lucrurile nu stau chiar așa de bine. Categoriile nu beneficiază de funcția de redenumire (de unde a rezultat și problema istoricului ce nu poate fi transferat) așa că singura soluție a fost crearea altor categorii, de astă dată conținând diacriticele corecte.
Mai departe, după teste și erori înlăturate, s-a trecut la etapa cea mai lungă și grea: înlocuirea propriu-zisă a literelor greșite în absolut toate paginile sitului, inclusiv în structura formatelor, etapă încă în desfășurare.
Vom publica periodic detalii și statistici despre această tranziție atât de necesară prin prisma scrierii corecte a limbii române.
Sunt Gicu, am 17 ani. Sunt născut în satul Scoreni, raionul Străşeni, dar acum, în legătură cu studiile, locuiesc în Chişinău. Studiez…
Aşa începe descrierea mea pe pagina mea de utilizator de pe Wikipedia.
În Wikipedia românească m-am înscris ceva mai mult de doi ani în urmă. Am contribuit în cele mai diverse domenii şi la diverse articole, totuşi punând accent pe articolele despre animale, pe care le traduc din rusă. Întrucât mă manifestam deseori ca un anti-vandal (patrulam timp îndelungat lista schimbărilor recente), lumea mă vedea, la mai puţin de un an de la înscriere, bun în funcţia de admin. Astfel, prin mai 2008 au venit primele propuneri de candidatură la funcţia de administrator.
Pentru că aveam vacanţa de vară înainte, mă gândeam că n-o să am timp să mă manifest aşa cum mi-aş fi dorit, aşa că am amânat până în toamnă. Iar toamna, ca să vezi, nici nu se mai gândea nimeni să mă propună!
Într-o seară de octombrie, când tânjeam foarte mult după uneltele administratoriale (ştergerea / recuperarea paginilor, blocarea / deblocarea utilizatorilor, protejarea / deprotejarea paginilor ş.a.m.d.), m-am adresat unui prieten de pe wiki, al cărui ID de messenger îmi era cunoscut, să mă propună la candidaţi. Ruşinos, nu?..
Au început discuţiile; toţi erau, după cum era de aşteptat, de acord, şi pe 31 octombrie 2008, orele 00:53, am devenit administrator Wikipedia.
Am reuşit să fac multe lucruri de atunci. Conform cifrelor, până acum:
Astfel, mă aflu, la moment, pe locul cinci în topul celor mai activi administratori de pe Wikipedia.
În ultimul an, am avut o sumedenie de momente neplăcute, cum a avut, cred, şi fiecare alt administrator. Am fost insultat, mi-a fost vandalizată pagina de utilizator, mi s-a „dedicat” un articol calomniant pe un numaiştiucare blog etc. etc…
Însă, până la urmă, am făcut şi o grămadă de lucruri bune (am şters, de exemplu, articolul Magda Ciumac; aplauzele vă rog la urmă). Am fost alături de alţi admini în orele de vârf, şi am patrulat solitar ultimele schimbări la ore mai puţin clasice. Am început să fac curăţenie prin imagini, lucru care mă pasionează, şi, în general, am început să mă simt cu adevărat wikipedist.
Sunt convins că anul viitor, la următoarea aniversare, voi
prezenta cifre ceva mai mari decât dublul celor de mai sus
Eu stau mereu cu mânecile suflecate; al
vostru, Giku Promitt.
PS: Folosindu-mă de ocazie, aş vrea să prezint o captură de
ecran care mi-e foarte aproape de suflet
(Andrei Stroe e cel mai activ admin de pe
Wikipedia)
Utilizatorul Gutza a inițiat un sondaj prin care să se determine procentul celor ce au probleme cu afișarea diacriticelor corecte pe Wikipedia și în general pe siturile de limbă română. Puteți completa sondajul pe orice pagină a Wikipediei în limba română.
Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.
Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.
Imaginea-simbol a concursului de scriere
Desfăşurarea concursului de scriere al Wikipediei în limba română la fiecare început de toamnă şi primăvară a devenit o tradiţie şi un eveniment mult aşteptat. Oricine poate participa pregătind un articol pentru concurs. Câştigă acei utilizatori ale căror articole întrunesc cel mai bine standartele Wikipediei.
Articolele pot fi înscrise în trei secţiuni principale: Ştiinţe, Arte şi Societate. Nominalizările şi punctarea au loc pentru fiecare secţiune în parte. Există şi secţiuni secundare (speciale). Ediţie după ediţie, numărul lor a crescut de la cinci în martie 2006 până la opt în martie 2010, variind de la an la an.
Articolele câştigătoare le hotărăşte nu juriul şi nici soarta, ci tot utilizatorii, care punctează articolele pe care le consideră cele mai bune. Juriul, format din voluntari, nu face nimic decât să urmărească respectarea regulilor.
Câştigătorii acestui concurs sunt premiaţi cu premii reale, iar cantitatea lor depinde de dărnicia utilizatorilor. Dat fiind faptul că premiile catalizează activitatea utilizatorilor la articolele din concurs, este foarte important ca ele să fie. Oricine îşi poate anunţa donaţia aici, oricând până la 10 aprilie, chiar şi azi. Gestul va fi cu siguranţă apreciat.
Acum nu ne rămâne decât să aşteptăm începerea evenimentului. Că va fi interesant, nici nu mai încape vorbă.
Au trecut aproape două luni de când planeta Wikimedia, şi aşa proaspăt creată, nu a mai fost actualizată. Azi, în sfârşit, aceasta este din nou funcţională, datorită intervenţiei stewarzilor de la Meta.

Ideea creării unei planete a
Wikipediei în
limba română a
apărut în aprilie 2009, când crearea acesteia a fost
propusă de Strainu. În
mai el a depus o
cerere de creare a noii planete, iar spre sfârşitul verii
domeniul ne era deja rezervat. În decembrie apăruse o problemă de
actualizare şi de atunci în planet nu apărea niciun articol scris
mai târziu de 3 decembrie. Din fericire, aceasta a fost
rezolvată până la urmă.
În această planetă apar articolele legate de rowiki ale mai multor bloggeri, şi asta e posibil datorită tehnologiilor RSS. Nu sunt copiate toate articolele din blogurile wikipediştilor, ci numai cele care ţin de wiki (categorizate în sau etichetate cu ‘Wikipedia’). Unica regulă în planetă este de a scrie în limba română. De restul se ocupă soft-ul şi administratorul.
Jurnalul de faţă este un blog creat pentru a scrie în el articole care pur şi simplu nu pot apărea în blogurile personale ale wikipediştilor. După cum s-a indicat şi în primul articol din jurnal, aici vor fi anunţate evenimente, aniversări, vor fi redactate analize, retrospective ş.a.m.d.
Dacă scrii despre Wikipedia şi vrei să apari în planeta Wikipediei române, editează pagina planetelor Wikimedia. Responsabilii de acolo vor hotărî dacă îţi permit sau nu să publici materiale în planetă.
Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii ianuarie şi evoluţia evenimentelor.
Situaţia Wikipediei în română la sfârşitul lunii decembrie şi evoluţia evenimentelor.
Pe 24 decembrie a avut loc gala premiilor Wikipedia, ediţia a V-a.
Anul acesta Premiile au constat din 11 categorii (faţă de 12 anul trecut). Juriul a fost format, deja tradiţional, în secret şi şi-a ţinut dezbaterile în acelaşi mod. Din el au făcut parte patru administratori: Gikü, Meszzoli, Minisarm şi Strainu.
În acest articol vom indica doar tabelul premiaţilor, fără a mai specifica nominalizările. Pentru date complete, vizitaţi pagina Premiilor.
Debutul anului: Ionutzmovie
Editorul anului: Parvus7
Expertul anului: Meszzoli
Maestrul antivandalismului: Victor
Blacus
Maestrul formatelor: Remigiu
Maestrul imaginilor:
Țetcu Mircea Rareș
Maestrul proiectelor: FeodorBezuhov
şi Gikü
Maestrul traducerilor: Andrei
Stroe
Marele absent: Turbojet
Premii speciale:
Candidaţii la Premiul de Excelenţă au fost stabiliţi mai târziu decât ceilalţi, respectiv câştigătorul lui şi-a primit premiul mai târziu. Şi asta din cauză că, de sărbători, juriul nu a fost capabil să se întrunească în componenţă completă. Aşadar, nominalizările pentru Premiul de Excelenţă al Wikipediei româneşti 2009 sunt:
În urma a lungi dezbateri, juriul a ales unanim candidatura lui Andrei Stroe, astfel încât Andrei Stroe este desemnat ca fiind cel mai bun wikipedist al anului 2009 şi, drept consecinţă, este premiat cu cea mai înaltă distincţie (mai mare decât ea poate fi doar recunoştinţa celorlalţi utilizatori) de pe rowiki — Premiul de Excelenţă. Aşa s-a întâmplat că juriul a zăbovit cu alegerea celui mai bun wikipedist până pe 28 decembrie, rezultatul fiind făcut public la începutul zilei următoare. Iar 29 decembrie, cât nu ar părea de straniu, este ziua în care Andrei s-a înregistrat pe rowiki. Aşadar, Andrei a primit premiul binemeritat în momentul în care a împlinit patru ani pe wiki. Credem că a fost un cadou frumos şi apreciat.
În scurt timp pe blog o să apară retrospectiva pentru luna decembrie şi pentru tot anul 2009. E timpul să cântărim activitatea rowiki, să-i evidenţiem progresele şi micile defecte, să privim numai o dată în urmă, după care doar înainte. La mulţi ani wikipediştilor şi simplilor utilizatori ai rowiki! Fie ca anul 2010 să fie şi mai productiv decât 2009!
Echipa ro.wiki
Pe 15 decembrie 2009 am aniversat 1 an de la înfiinţarea Proiectului săptămânii (până nu demult, Articolul săptămânii). Evenimentul nu a fost sărbătorit în mod special, dar merită o retrospectivă.
La început, articolele care urmau să facă parte din proiect erau fixate de aşa-zişii responsabili ai proiectului — aceiaşi Tudor şi Gicu —, însă curând au început să apară nemulţumiri din partea societăţii wiki care se voia decisivă în alegerea articolelor. Atunci a fost pus la punct un sistem de vot în care articolele să fie alese după „voinţa poporului”, dar şi acesta a eşuat. Până la urmă, s-a decis ca articolele să fie doar propuse de utilizatori, iar deciziile să fie luate de responsabili. Acesta şi este sistemul curent de alegere a articolelor săptămânii.
O altă chestie care a influenţat evoluţia proiectului a fost numărul de articole pe săptămână. Proiectul a început cu un singur articol pe săptămână, de aceea se numea „Articolul săptămânii”. Pentru a-i mări însă portanţa, responsabilii au decis să mai adauge la articol încă două, punând astfel pe picioare sistemul cu trei articole pe săptămână (toate din domenii diferite). Astfel, denumirea proiectului s-a schimbat din Articolul săptămânii în Proiectul săptămânii. Această schimbare a avut loc aproape simultan cu renunţarea la sistemul de vot pentru alegerea articolului săptămânii.
În 51 de săptămâni (am exclus din calcul săptămâna care conţine data de 15 decembrie 2009), în Proiectul săptămânii au „participat” 64 de articole — 46 în sistemul cu un articol pe săptămână şi 18 în sistemul cu trei articole pe săptămână. Subiectele abordate au fost foarte variate (acesta fiind unul dintre obiectivele iniţiale — a asigura diversitatea subiectelor), din proiect făcând parte articole de actualitate pentru anul 2009, cum ar fi Gripa porcină, Criza economică şi Parlamentul European. De asemenea, în săptămâna 6–12 aprilie articolul Euro, ales de utilizatori articol al săptămânii, a fost înlocuit în mod expres cu Protestele de la Chişinău din 2009, pentru a asigura o actualizare permanentă a articolului. Proiectul a dat şi unele rezultate de calitate: după ce a fost o articol al săptămânii în perioada 15–21 decembrie 2008, articolul România a fost dezvoltat foarte intens de un grup de wikipedişti entuziaşti şi a ajuns să fie declarat articol de calitate.
La moment, cele trei articole ale săptămânii sunt Infinit, Moş Crăciun şi Sistem nervos. Pentru a vedea ce trebuie de făcut pentru a le îmbunătăţi, accesează pagina principală a proiectului.
Echipa ro.wiki
Ura, tovarăşi! Wikipedia românească are un locşor al ei şi numai al ei în conglomeratul de bloguri de pe Internet.
http://ro.planet.wikimedia.org
Aici vor apărea toate articolele (deja nu articole enciclopedice) despre Wikipedia scrise de utilizatorii rowiki pe blogurile lor despre Wikipedia. Opinii personale, anunţuri sau relatări, toate vor apărea într-un singur loc.
Deci utilizatorii au posibilitatea să scrie, indirect, în planet. Acum se pune problema unui blog al Wikipediei româneşti. Există subiecte care nu ţin de utilizatori aparte şi care nu-şi au locuri pe bloguri de alt tip decât acest planet. Voi propune crearea lui, şi dacă ideea va fi acceptată, voi face parola cunoscută celor care vor fi interesaţi şi în care am încredere, şi cred că va ieşi un mediu foarte primitor pentru oaspeţii Wikipediei.
Uraţi-ne noroc!
Iată că „populaţia” Wikipediei româneşti a ajuns-o din urmă pe cea a Focşaniului, depăşind marcajul de 100.000 de utilizatori. Asta s-a întâmplat azi, pe 19 iunie 2009, în timp ce numărul articolelor se apropia de 127.000.
100.000 utilizatori; anume utilizatori, nu wikipedişti. Simpli utilizatori care, din lipsă de timp poate sau dintr-o impresie că vor putea citi mai mult făcându-şi cont, şi l-au făcut.
100.000 utilizatori în Wikipedia
Numărul utilizatorilor creşte mai repede decât cel al articolelor. Asta e bine sau e rău?
Luându-ne după exemplul altor Wikipedii, observăm proiecte în care articolele domină utilizatorii şi proiecte în care are loc procesul invers. La Wikipedia engleză, ca idee, sunt mai mulţi utilizatori înregistraţi decât articole. Atunci când oameni sunt mai puţini într-un proiect, iar realizările mai multe, avem impresia unui proiect în care colaboratorii sunt uniţi, în care o mână de oameni sunt capabili să întreţină o bază de date atât de complexă precum e Wikipedia.
Dar la Wikipedia română nu e exact aşa. Există până la 100 de utilizatori pe care eu îi numesc wikipedişti —cei care sunt implicaţi activ în proiect şi percep regulile acestuia. Totodată, există de 999 ori mai mulţi utilizatori simpli care, în cel mai bun caz, corectează un typo uitat într-un articol fără trafic.
Până la urmă, pentru a-şi mai adăuga în prestigiu, Wikipedia românească are nevoie de contribuitori voluntari.
Abonări
| Feed | RSS | Last fetched | Next fetched after |
|---|---|---|---|
| Jurnalul Wikipediei româneşti | XML | Sunday, 11 October 2026 16:19 | Sunday, 11 October 2026 17:19 |
| wikilovesmonuments.ro | XML | Sunday, 11 October 2026 16:19 | Sunday, 11 October 2026 17:19 |
| Wikipedia – Giku Promitt – Blog | XML | Sunday, 11 October 2026 16:19 | Sunday, 11 October 2026 17:19 |
| Wikipedia – Strainu onLine | XML | Sunday, 11 October 2026 16:19 | Sunday, 11 October 2026 17:19 |